Jurnalele medicale fac parte din lista lecturilor obligatorii pentru medici, mai ales că pentru ei procesul de învăţare nu se încheie niciodată. Pe lângă articole știinţifice, studii, prezentări, cursuri de specialitate, doctorii își fac timp și pentru lecturile „facultative”, alegând proză contemporană românească, non-ficţiune, romane clasice ori ale autorilor străini contemporani.

Vara aceasta i-am luat la întrebări pe câţiva medici – unii dintre ei mi-au fost colegi la cursurile și atelierele de creative writing în pandemie, alţii au debutat deja în antologii de proză scurtă ori în propriul volum de acest gen. Am vrut să aflu ce fel de romane sau cărţi preferă să citească și mai ales de ce optează pentru acele genuri. Din răspunsurile lor am creat un tablou cu zeci de titluri recomandate cu căldură. Volume numai bune de citit pe canapea ori pe fotoliu, cu o ceașcă de ceai ori de cafea alături, într-o zi rece de toamnă... Poate chiar cu o pisică încolăcită la picioare ori cu un câine ce sforăie alături.

Dr. Roxana Căuneac (specialitate Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie) nu se sfiește să afirme că anumite genuri literare nu îi plac: romanele istorice, autobiografice, romanele de dragoste foarte siropoase sau cu iz de telenovelă. Și nu citește cărţi de dezvoltare personală. Preferă autorii contemporani, dar nu refuză nici clasicii, precum Dostoievski. „De citit am prins drag din perioada rezidenţiatului, când făceam naveta săptămânal, citeam în microbuz. Apoi, după primul copil, am luat o pauză de la literatură, am reînceput să citesc, în gărzi mai ales”, spune tânăra.

Cititul „intensiv” l-a deprins în prima parte a pandemiei de COVID, când aștepta al doilea bebeluș: „Nu am mai vrut să deschid televizorul și am început să devorez biblioteca și să încerc autori noi. Așa l-am descoperit pe Murakami”. Ce recomandare are pentru cei din breaslă? Un roman care a marcat-o cel mai mult dintre toate: „Splendida cetate a celor o mie de sori” de Khaled Hosseini. „Aleg ce citesc după recomandări, fie din partea prietenilor, fie din grupul de Facebook în care sunt membră.”

Sondaj printre colegii din spital

Dr. Claudia Malancea este medic specialist ATI în cadrul Spitalului „Mavromati” din Botoșani. A intrat în „joaca” pe care i-am propus-o, astfel că și-a întrebat colegii ce fel de cărţi citesc în timpul liber.

Pe primul loc în topul cărţilor citite de colegii ei se află cele din categoria istorie: „Motivul este curiozitatea și dorinţa de cunoaștere a trecutului și a căilor care ne-au adus unde suntem astăzi. Vorbim despre cărţi cu istorie generală, politică sau istorie medicală. Unul dintre colegi tocmai a finalizat zece volume despre istoria României și a Basarabiei”, a povestit Claudia Malancea.

Pe locul doi în topul realizat se află cărţile de dezvoltare personală, „deoarece cu toţii ne dorim să devenim variante cât mai îmbunătăţite ale noastre. Și eu sunt într-o perioadă în care citesc acest gen de cărţi”. Iar pe locul trei este beletristica: „Menţionez aici SF și romane sociale, deoarece colegii mei care citesc acest gen le consideră relaxante”.

Prea puţini doctori au timp de beletristică

Adriana Ruţă Neagoe, medic psihiatru care lucrează în Boston, SUA, crede că foarte puţini dintre colegii săi au timp de beletristică și îmi dă un exemplu chiar din familia sa: „Fiul meu, medic de familie, n-are răbdare să citească proză sau poezie. Nici cartea de proză scurtă scrisă de mine (n.red. – «Trompa lui Eustachio») n-a citit-o pe de-a-ntregul. (...) Dar cine ştie? Nu pot generaliza. Impresia mea că medicii nu au timp şi energie mentală să citească proză poate fi uşor dată peste cap de o statistică”.

Adriana recunoaște că citește, că are această plăcere de când era mică, dar că nu are curaj să se înhame la un volum foarte gros, pentru că nu mai are răbdare. Cum își alege cărţile? „Am deschise antenele pentru ceea ce este apreciat de «connaisseurs». Dacă un critic sau un alt scriitor reputat vorbeşte laudativ despre o carte, dacă mai aud că şi altul face acelaşi lucru despre acea carte, mi se trezeşte pofta de-a o citi şi eu.”

Alegerea lecturilor în cazul său se face prin imitarea alegerilor celor pentru care are admiraţie. „Dacă o să-mi spună Tania Radu sau Ioana Pârvulescu că au fost plăcut impresionate de cutare autor, fii sigură că îl voi vizita.” Aşa se face că 70% din ceea ce are Adriana pe rafurile bibliotecii sunt cărţi necitite, spune ea, fiindcă nu mai face faţă: „Mă înspăimântă ideea cât de mult aş mai citi, dar cât de puţin timp vital îmi mai rămâne”.

A sărbătorit lipsa restanţelor la Facultatea de Medicină

„Acum ne relaxăm” este mottoul după care funcţionează Ioana Iftime, medic specialist Recuperare medicală și Balneologie, din Botoșani, atunci când citește de plăcere. Despre anul I la Facultatea de Medicină spune că a fost un soi de probă de rezistenţă din care scapă cine poate. „A fost și primul an din viaţa mea în care nu am deschis nicio carte de ficţiune. Am sărbătorit intrarea în vacanţa de vară și lipsa restanţelor cumpărându-mi un teanc de romane.”

Ce a făcut după ce le-a adus acasă? S-a cuibărit în fotoliul preferat, cu o cană mare cu cafea și o carte groasă. Însă a apărut un blocaj. Creierul ei nu era pregătit să se relaxeze. Și-a dat seama că, involuntar, se apucase să memoreze textul: ochii reluau paragrafele și deja tânăra își făcea scheme de rezumat. „A trebuit să-mi creez două moduri de a citi, două stări, care să nu interfereze una cu cealaltă. Nu puteam să fac lectură de plăcere la biochimie, nici să memorez descrierile lui Tolstoi. Am învăţat să citesc conștient, a fost o etapă de maturizare.”

Chiar și acum, după 16 ani, se gândește la acel punct de cotitură înainte să deschidă o carte. „«Acum ne relaxăm», îmi spun. Aleg, mai ales în weekenduri, vacanţe și zilele de vară, romane imersive, scrise de autori din culturi cât mai diferite, cu povești de care să mă pot lăsa furată cu orele.”

Titluri și recomandări de lectură

Dacă sunteţi în pană de idei și nu știţi ce să mai citiţi în timpul liber, vă puteţi inspira din titlurile recomandate de câţiva dintre medicii care au fost de acord să ne ofere astfel de exemple.

Adyna Zelenac este medic pediatru la Concierge Medical și recunoaște că romanele mai lungi le citește în vacanţă. „În ultimul an am citit Mircea Cărtărescu – romanul integral «Nostalgia» și «Solenoid». Am recitit Balzac, «Eugénie Grandet» și «Femeia la treizeci de ani», dar am recitit și «Maitreyi» de Mircea Eliade. Acum citesc Anna Brâncoveanu de Noailles, «Cartea vieţii mele», și Marcel Proust – «Scrisori către Anna Brâncoveanu de Noailles». Este o carte cu două părţi, este corespondenţă.” Cum își alege cărţile? În funcţie de starea de spirit.

Alina Cruciat, medic primar stomatolog, mărturisește că în prezent este fascinată să caute să înţeleagă de ce unii oameni nu cred în știinţă și în dovezi știinţifice și preferă să creadă în teorii ale conspiraţiei: „Așa că am citit de Sam Kean «Degetul mare al violonistului» și «Lingura care dispare». De Stephen Hawking am citit «Răspunsuri scurte la marile întrebări». De Jim Al-Khalili – «Găuri negre, găuri de vierme și călătoria în timp». De Lee McIntyre – «The Scientific Attitude»”. În general, găsește în fiecare dintre aceste cărţi câte o referire la o altă carte care o face curioasă, „apoi o caut și, dacă mă prinde, mă apuc să o citesc”.

Audiobookurile, printre preferinţe

Marius Benţa, medic radiolog, mi-a povestit că, pe lângă pregătirea medicală continuă, cu articole și cursuri de specialitate, încearcă să asculte câte o carte audio, mai ales că există site-uri de unde puteţi descărca audiobookuri: „Prefer romanele SF, dar și cărţile de dezvoltare personală și de educaţie financiară. Cea mai recentă carte «ascultată» este «The Richest Man in Babylon» («Cel mai bogat om din Babilon») de George Clarson”.

Următoarele titluri recomandate vin de la Claudiu Mirescu, medic specialist Anatomie patologică. Citește mult și, pentru că spaţiul acordat acestui material nu ne permite să le enumerăm pe toate, dr. Claudiu Mirescu s-a oprit asupra câtorva: „Eu citesc mult SF și literatură fantastică, având ca preferaţi pe Arthur C. Clarke și Anne Rice, încă din adolescenţă. Mai citesc romane poliţiste, având ca [autor] preferat pe Agatha Christie”. Recent, a început să citească și cărţi istorice, cum ar fi volume despre istoria României în ultimul secol. Cel mai recent, dr. Claudiu Mirescu a citit „Sunt o babă comunistă”, de Dan Lungu.

Educaţia și formarea copiilor

Dr. Oana Laslău a fost de acord să-mi împărtășească patru titluri de cărţi care se găsesc în biblioteca ei în acest moment: „Cum să crești copii care să nu fie nesimţiţi” de Melinda Wenner Moyer; „14 conversaţii până la 14 ani” de Michelle Icard; „Cum să ne păstrăm copiii aproape” de Gordon Neufeld și Gabor Maté și „Cartea femeilor care merită mai mult” de dr. Shefali Tsabary. „Prefer aceste cărţi pentru că îmi doresc să aflu mai multe pentru educaţia fiicei mele, pentru a-i oferi mai mult decât am primit noi când eram copii. Simt că dezvoltarea mea personală, profundă, a început după vârsta de 30 de ani, după «bifarea» a tot ce credeam că «trebuie» făcut în viaţă. Acum am mai mult timp să mă gândesc la mine și la ce le pot oferi celor dragi”, a declarat Oana Laslău, medic specialist în Ortodonţie și Ortopedie dento-facială.

De când a devenit mamă, și Cristina Beșelea, medic specialist Radioterapie, este interesată să citească mai degrabă cărţi despre educaţia copiilor: „De când a apărut și Vlăduţ – face 10 luni –, citesc cărţi, când apuc, despre educaţia și formarea copiilor. În prezent sunt la «Metoda daneză de educare a copilului»”. Cărţile pe care le citește medicul radioterapeut sunt alese în funcţie de starea de spirit pe care o are în acel moment. „Câteodată vreau să citesc ceva «mai ușor», câte o poveste care să mă deconecteze de la grijile și rutina cotidiană, cărţile lui Tibi Ușeriu («27 de pași»), Robert Birkby («O viaţă trăită pe înălţimi»), Simina Cernat («Samsara»), Irving Stone («Bucuria vieţii»)”. Alteori, alege povești tragice ale victimelor Holocaustului sau preferă să citească despre poveștile femeilor din alte ţări, cum ar fi „Eu sunt Malala” de Malala Yousafzai, „Reconcilierea” de Benazir Bhutto.

Cărţile de pe noptierele stomatologilor

Medicul stomatolog Beatrice Pătraşcu a fost zâna „Măseluţă” care a contribuit cu câteva titluri pentru realizarea acestui articol. Ea și-a întrebat colegii din clinică ce titluri citesc sau ce volume recomandă. Una dintre colegele sale (Simona
Mărgineanu, medic endodont) citește cărţi de parenting, însă a amintit că lectura cea mai recentă a fost „A Promised Land” a lui Barack Obama.

Tot ea precizează titlurile „Tatăl celuilalt copil” de Parinoush Saniee, „Istoria albinelor” de Maja Lunde, tetralogia „Pisica lui Dalai Lama” de David Michie. O altă colegă (Cristina Andrei, medic endodont) citește mai degrabă beletristică, dar variază genul literar ales: „Vara în care mama a avut ochii verzi” a Tatianei Ţîbuleac, „La Belle Epoque” de Mary McAuliffe, „Halucinaţii” de Oliver Sacks și nuvelele lui Tolstoi sunt recomandările ei.

Asociaţia Medicală Americană (American Medical Association) a realizat un sondaj de opinie în rândul doctorilor, pentru a afla ce fel de activităţi preferă aceștia atunci când nu se află la cabinet. Conform rezultatelor, medicii de toate vârstele au recunoscut că le place activitatea fizică. Dincolo de alergat, mersul pe bicicletă și drumeţii, alte activităţi de timp liber detaliate în rezultatele sondajului de opinie au inclus și cititul.
Mulţi dintre medicii respondenţi s-au descris ca fiind „cititori avizi”. Astfel, „cititul în mod regulat” a fost răspunsul dat de mai bine de jumătate dintre medicii cu vârsta sub 40 de ani, de 58% dintre doctorii cu vârsta cuprinsă între 40 și 59 de ani și de peste 64% dintre doctorii cu vârsta de 60 de ani și peste.