Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cancerul este principala cauză de deces la nivel mondial, fiind răspunzător de aproape 10 milioane de decese în anul 2020. 

Factorii de risc pentru cancer sunt multipli. Potrivit OMS, fumatul, consumul de alcool, o alimentație nesănătoasă, sedentarismul și poluarea aeruluiu sunt factori de risc pentru a dezvolta cancer și alte boli netransmisibile. 

Unele infecții cronice sunt factori de risc pentru cancer, iar acest lucru este o problemă deosebit de mare în țările cu venituri mici și medii. Aproximativ 13% dintre cancerele diagnosticate în anul 2018 la nivel global au fost atribuite unor infecții carcinogene, printre care infecția cu Helicobacter pylori, cu HPV, cu virusul hepatitic B, cu virusul hepatitic C și cu virusul Epstein-Barr. 

Tot site-ul OMS precizează că în fiecare an, aproximativ 400.000 de copii dezvoltă cancer. Iar cancerul de col uterin este cea mai frecventă formă de boală oncologică în 23 de țări. 

Potrivit celor mai recente date dintr-un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Co-operation and Development - OECD), incidența cancerului în România a rămas ușor sub media Uniunii Europene. 

Cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați și la femei în România

Structura incidenței în funcție de tipul de cancer evidențiază unele particularități pentru România. În rândul bărbaților, cele mai frecvente patru tipuri de cancer sunt cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul vezicii urinare, reprezentând 58% din totalul cancerelor bărbaților din România (comparativ cu 59% la nivelul UE), deși cu o contribuție mai mică a cancerului de prostată (20%, comparativ cu 23% la nivelul UE). 

România are cele mai mari rate de incidență din UE în rândul bărbaților în ceea ce privește cancerul laringian, hepatic și nazofaringian și a doua cea mai mare rată de incidență în ceea ce privește cancerul buzelor, cancerul cavității orale și cancerul orofaringian. 

În rândul femeilor, cele mai frecvente patru tipuri de cancer din UE (de sân, colorectal, pulmonar și de corp uterin) au reprezentat doar 52% din totalul cancerelor femeilor din România (comparativ cu 57% la nivelul UE), cu contribuții mai mici pentru cancerul de sân (28% în România comparativ cu 30% la nivelul UE) și cancerul pulmonar (7% în România comparativ cu 9% la nivelul UE). 

Cancerul de col uterin (inclus în „Toate celelalte tipuri” din Figura 1) se află pe locul al treilea în rândul celor mai frecvente tipuri de cancer din România după cancerul de sân și cancerul colorectal, ceea ce diferă de tiparul din UE.

Cancerul de col uterin are o rată de incidență de aproape trei ori mai mare în România (33 de cazuri la 100 000 de femei) în comparație cu UE (12 cazuri la 100 000 de femei), fapt ce subliniază importanța vaccinării împotriva papilomavirusului uman (HPV). De asemenea, în România se înregistrează cele mai mari rate de incidență din UE în ceea ce privește cancerul hepatic și nazofaringian în rândul femeilor, arată raportul OECD. 

Mortalitatea cauzată de cancer

Mortalitatea cauzată de cancer în România este cu mult peste media UE în rândul bărbaților, cu o scădere modestă în ultimul deceniu. Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor în 2019. Această proporție a scăzut din anul 2020 pe fondul numărului mare de decese cauzate de COVID-19.

Conform Institutului Național de Statistică, în 2022, 45.866 de persoane au murit din cauza cancerului în România. Rata standardizată în funcție de vârstă a mortalității cauzate de cancer în România a fost de 243 de decese la 100.000 de locuitori în 2021, cu 3% peste media UE; rata mortalității în rândul bărbaților a fost cu 10% mai mare. Iar rata mortalității în rândul femeilor cu 4% mai mică în România față de media UE. 

În plus, modificarea ratelor mortalității cauzate de cancer în perioada 2011-2021 reflectă progrese mai modeste în România decât în alte țări ale UE – în special în rândul bărbaților. Deși mortalitatea cauzată de cancer în rândul bărbaților din România a avut o scădere semnificativă, de 8%, între 2011 și 2021, această scădere a fost mai mică decât media UE (o scădere de 16%) și decât cea înregistrată în rândul echivalenților economici ai României (o scădere de 12%).

În mod similar, ratele mortalității în rândul femeilor au scăzut cu 7% între 2011 și 2021; această modificare a fost ușor mai redusă decât media UE (scădere de 9%), dar comparabilă cu media în rândul echivalenților economici ai țării (scădere de 7%). 

Principala cauză de deces în rândul bărbaților români 

Cancerul pulmonar este principala cauză de deces prin cancer în rândul bărbaților din România, în timp ce cancerul de sân este pe primul loc în rândul femeilor. În 2021, cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în rândul bărbaților a fost reprezentată de cancerul pulmonar, cu o rată standardizată în funcție de vârstă de 75 de decese la 100.000 de locuitori, valoare cu 8% mai mare decât media UE.

Acesta este urmat de decesele cauzate de cancerul colorectal (49 de decese la 100 000 de locuitori, cu 35% mai multe decât media UE), de cancerul de prostată (34 de decese la 100 000 de locuitori, cu 2% mai puține decât media UE) și de cancerul de stomac (23 de decese la 100 000 de locuitori, cu 66% mai multe decât media UE).

În rândul femeilor, cea mai ridicată rată a mortalității cauzate de cancer a fost asociată cancerului de sân, cu 31 de decese la 100 000 de locuitori, respectiv cu 2% peste media UE. Această rată a fost urmată de cea pentru cancerul colorectal (23 de decese la 100 000 de locuitori, cu 13% mai multe decât media UE), cancerul pulmonar (20 de decese la 100.000 de locuitori, cu 33% mai puține decât media UE) și cancerul de col uterin (12 decese la 100 000 de locuitori, cu 239% mai multe decât media UE).