Cancerul de col uterin reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, cu un impact semnificativ asupra femeilor de vârstă reproductivă.
Deși este unul dintre cancerele care pot fi prevenite aproape în totalitate, incidența și mortalitatea rămân ridicate, în special în țările cu resurse limitate sau cu programe de screening subdezvoltate. Acest articol abordează epidemiologia, factorii de risc, metodele de prevenție și managementul acestei patologii, subliniind importanța vaccinării anti-HPV și a screeningului combinat, ca strategii esențiale.
Peste 570.000 de cazuri noi sunt diagnosticate anual în lume. Este a doua cauză principală de deces prin cancer la femeile sub 45 de ani, în special în regiunile cu acces limitat la programe de prevenție.
Cancerul de col uterin ocupă locul 2 între cancerele feminine în România.Se înregistrează aproximativ 1.900 de cazuri noi anual, cu o rată a mortalității de 10-12 cazuri la 100.000 de femei.Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate la femei cu vârsta între 45-55 de ani.
Infecția cu HPV: Principala cauză a cancerului de col uterin este infecția cu HPV (Human Papilloma Virus). Acest virus infectează 80% dintre femei și barbați în decursul vieții. Deoarece HPV este foarte răspândit, se crede că un singur contact sexual în viață poate transmite un virus oncogen. Din acest motiv, orice femeie care a avut vreodată un contact sexual trebuie testată. Virusul poate rămâne în organism fără a oferi niciun semn. Conduita preventivă este vitală, iar cunoștințele despre stadiile de screening, testele și vizitele frecvente la ginecolog pot salva vieți.Tulpinile oncogene 16 și 18 sunt responsabile de 70% dintre cazuri.
Alte variabile de risc includ:
• Debut sexual precoce și multipli parteneri sexuali.
• Istoric familial de cancer de col uterin.
• Fumatul și stilul de viață nesănătos.
• Deficiențe imunitare sau boli cronice care afectează imunitatea.
Vaccinarea anti-HPV este soluția principală care a fost demonstrată a fi eficientă: o protecție de până la 99 la sută împotriva tulpinilor canceroase.
Grupul de vârstă prioritar este de 9-14 ani, care primesc două doze de vaccin.
Pentru adolescenți și adulți cu vârste cuprinse între 15 și 26 de ani: planul oferă trei doze diferite și are o eficiență de până la 90%.
Testarea Papanicolau și testarea HPV repetată sunt recomandate la 25 de ani și la intervale de 3 până la 5 ani.
Testarea HPV, sau detectarea ADN-ului viral, îmbunătățește sensibilitatea diagnostică și permite stratificarea riscului.
În România, acoperirea screeningului este sub 30%, ceea ce subliniază necesitatea programelor extinse.
Citiți și: Ianuarie - luna de conștientizare a cancerului de col uterin
1. Vaccinare extinsă anti-HPV, inclusiv pentru băieți, pentru întreruperea lanțului de transmitere.
2. Screening combinat pentru depistare precoce și stratificare a riscurilor.
3. Educație pentru sănătate, cu accent pe conștientizarea importanței vaccinării și a screening-ului.
4. Acces egal la servicii de diagnostic și tratament pentru toate femeile.
Abordarea tratamentului este personalizat in functie de stadializare si dorinta pacientei de a concepe.
Metodele esențiale de diagnosticare și stadializare includ colposcopia, biopsia cervicală și testele moleculare HPV.
Tratamentul poate fi personalizat folosind stadializarea conform FIGO (International Federation of Gynecology and Obstetrics).
Leziunile precoce (CIN1-CIN2): tratament conservator și supraveghere periodică.
Cancerul invaziv implică o varietate de proceduri, inclusiv chirurgie, radioterapie și chimioterapie, în funcție de stadiul bolii.
Prognostic: Stadiu incipient: probabilitatea de supraviețuire este de 90-95% la cinci ani.
În stadiul avansat, rata de supraviețuire este sub 20%.
Impactul programelor de vaccinare este vizibil după 20 ani de vaccinare sistematică a majorității populației.
Vaccinarea populației va duce la reducerea cazurilor: În ultimii zece ani, numărul cazurilor noi a scăzut cu peste 50% în țările cu programe naționale eficiente.
• Țările care au implementat programe de screening eficiente la nivel național au observat o scădere substanțială a incidenței cancerului cervical:
Australia: Cazurile noi de HPV au scăzut cu peste 70% în zece ani ca urmare a vaccinării și testării anti-HPV.
• Țările Scandinave: programe integrate de screening și vaccinare au redus mortalitatea cu 50%. Aceste programe au acoperit peste 80% din populație.
Băieții vaccinați sporesc imunitatea de grup și reduc transmiterea HPV. 
Lacune majore
În România, lipsa unui program național de screening bine organizat și susținut contribuie semnificativ la rata scăzută a diagnosticării precoce. Principalele probleme identificate sunt:
1. Acoperirea redusă a populației-țintă: mai puțin de 30% dintre femei participă la screening.
2. Lipsa unui registru național pentru monitorizarea și urmărirea pacientelor cu rezultate anormale.
3. Informare deficitară privind importanța testului Papanicolau și a testării HPV.
4. Bariera economică și geografică: acces redus la centre specializate în zonele rurale și în regiunile sărace.
Citiți și: Săptămâna europeană de prevenire a cancerului de col uterin, marcată și în România
Pentru creșterea ratei de diagnostic și reducerea incidenței cancerului de col uterin, este esențială implementarea unor măsuri clare:
1. Lansarea unui Program Național de Screening:
o Invitarea activă a femeilor din grupa de risc prin notificări directe.
o Stabilirea unui registru electronic național pentru urmărire continuă.
2. Accesibilitate crescută:
o Organizarea unor caravane mobile în zonele rurale pentru recoltarea testelor Papanicolau.
o Subvenționarea testelor pentru femeile din medii defavorizate.
3. Educație pentru sănătate:
o Campanii de informare în mass-media și în școli despre prevenția cancerului cervical.
o Implicarea medicilor de familie în educarea pacientelor și în distribuirea informațiilor despre vaccinare și screening.
4. Integrarea tehnologiilor moderne:
o Utilizarea testării HPV ca metodă primară de screening, datorită sensibilității sale crescute.
o Digitalizarea și automatizarea analizei citologice pentru eficiență sporită.
• adoptarea unui model integrat de prevenție care se bazează pe modelele statelor cu programe care funcționează bine.
• crearea de centre de excelență în prevenirea cancerului cervical în regiunea respectivă.
• evaluare periodică a programelor care sunt în vigoare, cu raportări publice și modificări bazate pe date concrete.
Mesaj-cheie: Printr-o prevenție proactivă și o mai bună organizare a screening-ului, România poate reduce semnificativ povara cancerului de col uterin. Educarea populației și asigurarea accesului la servicii medicale moderne sunt esențiale pentru a transforma prevenția într-un instrument real de salvare a vieților.
Experiența clinică demonstrează că rezistența la programele de prevenție HPV este direct corelată cu nivelul de informare al pacientelor. Succesul implementării acestor programe depinde crucial de educația medicală și de colaborarea eficientă între toate nivelurile de asistență medicală.
*Dr. Raluca Costache (foto) este medic primar Obstetrică Ginecologie, la Spitalul Clinic Colțea. O prezentare de caz (a unei paciente cu cancer de col uterin) semnată de aceasta va fi publicată în „Viața Medicală” nr. 1 din 2025. 
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
