Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  CAMPANII

Rezistenţa la antibiotice – de ieri până mâine

Viața Medicală
Dr. Sandra Adalgiza ALEXIU vineri, 19 noiembrie 2021

O trecere în revistă a articolelor medicale apărute în ultimii ani pe subiectul consumului de antibiotice arată o creștere îngrijorătoare, lucru care explică apariţia bacteriilor superrezistente.

O trecere în revistă a articolelor medicale apărute în ultimii ani pe subiectul consumului de antibiotice demonstrează o creștere îngrijorătoare, lucru care explică apariţia bacteriilor superrezistente, prin creșterea rezistenţei la antibioticele uzuale a germenilor care determină principalele infecţii răspândite pe glob.

rezistenta antibiotic

Pandemia ne va arăta cu siguranţă o schimbare de calibru pe acest subiect – consumul de anti­biotice –, pentru că frica și căutarea febrilă a unor soluţii terapeutice par să fi fost combustibilul excesului utilizării macrolidelor, de exemplu.

Așa cum arătau în 2019 datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), rezistenţa la antibiotice este una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii globale, securităţii alimentare și dezvoltării actuale; poate afecta pe oricine, de orice vârstă, în orice ţară, apare în mod natural, iar utilizarea greșită a antibioticelor la om și animale accelerează procesul.

Un număr tot mai mare de infecţii – cum ar fi pneumonia, tuberculoza, gonoreea și salmoneloza – sunt din ce în ce mai greu de tratat, deoarece antibioticele folosite au devenit în câţiva ani mult mai puţin eficiente.
Utilizarea antibioticelor în exces (sau în mod neadecvat) este doar una dintre cauzele acestei ameninţări globale.

Pe același plan stau și consumul antibioticelor în exces la animale, în industria alimentară (la producţia alimentelor) sau chiar afectarea mediului înconjurător. OMS a implementat un plan de acţiune global pentru combaterea rezistenţei la antimicrobiene prin îmbunătăţirea gradului de conștientizare, a nivelului de cunoștinţe al utilizatorilor, reducerea infecţiilor și încurajarea utilizării prudente a
antimicrobienelor.

Apelul la acţiune privind rezistenţa la antimicrobiene (RAM) a fost lansat la sesiunea de închidere a dialogului interactiv la nivel înalt privind rezistenţa la antimicrobiene, din 29 aprilie 2021.

Prin acest apel, sunt solicitate eforturi naţionale și globale sporite pentru a combate RAM, prin accelerarea angajamentelor anterioare încetinite de pandemie, pentru o mai bună gestionare a antimicrobienelor, prin eforturi de finanţare a acţiunii împotriva RAM, prin cercetarea sporită asupra impactului RAM și prin alţi pași-cheie.

Începând cu 20 septembrie 2021, există 113 state membre semnatare ale apelului la acţiune și 38 de organizaţii care îl sprijină, iar România face parte dintre ele. Rezistenţa crescută a microbilor la antibiotice duce la prelungirea spitalizărilor, la costuri medicale mai mari și la creșterea mortalităţii.

În plus, compromite abilităţile noastre, ale profesioniștilor, de a trata bolile infecţioase și subminează progresele în medicină și sănătate publică.

Tratamentul pneumoniei pneumococice și rolul vaccinării
Iată un exemplu extrem de important. Cea mai ucigătoare boală a copiilor sub 5 ani în întreaga lume continuă să fie, în ciuda progreselor înregistrate, pneumonia și mai ales pneumonia pneumococică, o boală invazivă care ucide un copil la fiecare 39 de secunde.

Din cauza rezistenţei crescute la antibiotice a Streptococcus pneumoniae, lupta împotriva acestei perpetue prime cauze de mortalitate infantilă este puternic îngreunată, cu toate progresele înregistrate în sanitaţie, asigurarea igienei, așa încât ultima redută de luptă în acest caz rămâne vaccinarea antipneumococică.

Pneumococul este sensibil la penicilină (fig. 1), este ceea ce învăţăm toţi. Mai este oare acest lucru de actualitate? Stăm încă bine, dar spre deosebire de alte ţări europene, la noi rezistenţa ajunge la 25%!

1
Fig 1. Rezistenţa pneumococului la peniciline /Sursă ECDC

 

În schimb, utilizarea macrolidelor este deja o problemă: harta rezistenţei la macrolide în 2020 (fig. 2) este deja grăitoare, iar pentru 2021, după explozia utilizării azitromicinei și a claritromicinei în România, în ciuda tuturor avertismentelor, este puţin posibil să mai putem folosi aceste două antibiotice.

2
Fig. 2. Rezistenţa pneumococului la macrolide /Sursă ECDC

 

De fapt, nu este singura boală pentru care o luptă combinată între utilizarea judicioasă a antibioticelor și vaccinare este de dorit! Un articol recent evidenţiază rolul vaccinării împotriva febrei tifoide și a holerei în focare din Africa, unde se înregistrează o rezistenţă crescută la antibiotice.

Planul global de acţiune

Pentru că suntem ameninţaţi din ce în ce mai mult de apariţia superbacteriilor, OMS a stabilit în 2015 un plan global de acţiune. Scopul planului: continuitatea tratamentelor care s-au dovedit eficiente și prevenirea bolilor infecţioase cu medicamente eficiente și sigure, cu garanţii de calitate, utilizate într-un mod responsabil și accesibile tuturor celor care au nevoie de ele.

Pentru atingerea acestui obiectiv, Planul de acţiune global a stabilit cinci direcţii strategice:
 Creșterea conștientizării și înţelegerii rezistenţei la antimicrobiene;
 Consolidarea cunoștinţelor prin supraveghere și cercetare;
 Reducerea incidenţei infecţiei;
 Optimizarea utilizării agenţilor anti­microbieni;
 Dezvoltarea cadrului economic pentru investiţii durabile în medicamente noi, instrumente de diagnostic, vaccinuri și alte intervenţii adaptate nevoilor tuturor ţărilor.

Apel la factorii de decizie

În 18 noiembrie este Ziua Europeană a Conștientizării privind Antibioticele (European Antibiotic Awareness Day – EAAD), iar 2021 este al 14-lea an în care ECDC organizează acest eveniment.

Practic, pune la dispoziţie o platformă unde instituţiile guvernamentale, organizaţiile profesionale și cele ale pacienţilor, reprezentanţii ţărilor și mass-media să se reunească și să discute situaţia actuală cu privire la rezistenţa la antibiotice și acţiunile întreprinse, pentru a fi abordate de toate părţile interesate, atât la nivelul statelor Uniunii Europene, cât și la nivel naţional.

De asemenea, în perioada 18-24 noiembrie 2021 se sărbătorește Săptămâna Mondială de Conștientizare asupra Antimicrobienelor. Tema acestui an, „Răspândiţi conștientizarea, opriţi rezistenţa” (Spread Awareness, Stop Resistance), face apel la factorii de decizie politică, furnizorii de servicii medicale și publicul larg să fie campioni de conștientizare a rezistenţei la antimicrobiene.

Mijloace moderne de luptă

În ultimii ani se discută la nivel internaţional de o acţiune concertată care are ca scop remedierea acestui aspect, cu atât mai mult cu cât cercetarea medicală a produs în ultimii 45 de ani extrem de puţine molecule noi de antibiotice.

Pe lângă reducerea consumului, se preconizează și utilizarea judicioasă a antibioticelor existente, reducerea duratei tratamentelor, respectarea strictă a regulilor antibioterapiei, creșterea aderenţei la tratament, educaţie eficientă a populaţiei generale, dar și în rândul specialiștilor.

În plus, se discută din ce în ce mai mult despre mijloace moderne de „luptă”; utilizarea inteligenţei artificiale (IA) este una dintre ele.
În mod obișnuit, pentru a identifica doar un singur candidat antibiotic promiţător, sute de molecule posibile trebuie analizate.

Fără o tehnologie care să automatizeze procesul, este o sarcină care necesită foarte mult timp.

Capacitatea de a prezice proprietăţile și activitatea noilor molecule cu ajutorul IA poate economisi timp, bani și resurse care altfel ar fi irosite pe testarea compușilor ce se dovedesc a avea valoare mică sau deloc. Nanoparticulele de aur ar putea juca, de asemenea, un rol antibacterian mai bun în eliminarea bacteriilor rezistente.

O căutare rapidă pe Google după termenul antibiotic resistance (rezistenţă la antibiotic) arată aproape instantaneu 126.000.000 de rezultate.

Există termen pe Wikipedia, numeroase abordări în revistele de știinţe din lume, ghiduri pentru profesioniști și buletine de informări pentru public, iar profesioniștii care publică articole în principalele baze de date de resurse o consideră, încă dinainte de 2015, o mare problemă de sănătate publică.

OMS are publicate documente dedicate pacienţilor și profesioniștilor din sănătate, infografice, filme și kituri de comunicare extrem de utile pentru campanii. Este deci o problemă? Da, este una dintre cele zece ameninţări grave la adresa omenirii, astăzi.

Citiți și: Rezistenţa la antibiotice, o problemă tot mai pregnantă

Acest material face parte din campania de conștientizare a
rezistenţei la antimicrobiene desfășurată de Reţeaua de Solidaritate
și partenerii săi (Viaţa Medicală este unul dintre parteneri) în
săptămâna 18-24 noiembrie 2021.

Pentru mai multe informaţii despre campanie, accesaţi: www.reteauadesolidaritate.com

#Constientizare #Actiune #Stop #RezistentalaAntiMicrobiene #RAM #WAAW #AntimicrobialResistance #AMR #HandleWithCare #solidaritate #ReteauaDeSolidaritate

Etichete: Rezistenta antimicrobiana rezistenta antibiotice strategie OMS utilizare antibiotice pandemie

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.