Sub sloganul, „Sănătatea mintală – parte integrantă și esențială a sănătății!”, în luna ianuarie Institutul Național de Statistică (INSP) spune că este bine să ne îndreptăm atenția spre un aspect important al existenței noastre.

„Nașterea unui copil este motiv de bucurie pentru fiecare familie însă, de multe ori, pentru mămici acesta este însoțit de stres, îngrijorare, dezechilibru iar toate acestea pot duce la depresie. La nivel global una din zece femei suferă de depresie postnatală în primul an după naștere, iar una din 1.000 de femei dezvoltă o afecțiune mai gravă numită psihoză postpartum. Aceste afectări trec de multe ori neobservate în stadii incipiente, iar fără un tratament adecvat pot avea consecințe negative, atât pentru mamă, cât și pentru copil”, se arată într-un comunicat de presă transmis de INSP.

În perioada 2010-2019 este constantă evoluția prevalenței depresiei în România, cu valori aproape duble pentru femei, în comparație cu bărbații.

„În acest context, ne propunem prin această campanie, creșterea nivelului de informare și conștientizare a problematicii sănătății mintale și încurajarea persoanelor ce se confruntă cu astfel de situații, să se adreseze specialiștilor”, potrivit reprezentanților INSP.

Intervenția timpurie

Activitățile din cadrul campaniei își propun să informeze populația feminină (în special gravidele) privind importanța identificării și intervenției timpurii în cazul tulburărilor mintale, să faciliteze conştientizarea şi promovarea unei mai bune înţelegeri a impactului tulburărilor mintale asupra vieţii oamenilor, precum și creșterea accesului la informații pentru îmbunătățirea îngrijirilor și înlăturarea stigmatizării femeilor cu tulburări mintale.

Simptomele depresiei postnatale

Femeile, indiferent de cultură, vârstă sau venit pot dezvolta depresie postnatală. Simptome precum tristețe, plâns facil, agitație față de bebeluș sau cei din jur, lipsă de energie și oboseală permanentă, tulburări ale somnului, gânduri negative, sentimentul mamei că nu este suficient de bună, că nu poate avea grijă de copil, sentimente de vinovăție, deznădejde și autoînvinovățire sau senzația că i se poate întâmpla ceva rău copilului pot apărea oricând în timpul sarcinii, sau în primul an după naștere. Există metode de tratament eficiente care pot să prevină consecințele grave, sau chiar tragediile.

„Prin atragerea atenției societății asupra acestei problematici urmărim atât încurajarea profesioniștilor, cât și a prietenilor și a apropiaților noilor mămici să le întrebe cum se simt, să le îndemne să discute despre ceea ce simt și să ceară ajutor”, spun inițiatorii acestei campanii.

Depresia mamei este asociată cu semnele timpurii ale temperamentului mai dificil la copii, atașament nesigur, funcționare afectivă negativă, agresivitate și emoționalitate crescute, disforie, în special pentru fete, performanță cognitivă/intelectuală/academică mai scăzută, auto-învinovățire, valoare de sine scăzută, funcționare interpersonală mai slabă și anomalii ale sistemelor psihobiologice, inclusiv mecanisme de răspuns la stres care funcționează mai slab.

„Sănătatea mintală reprezintă o stare de sănătate în care individul își realizează abilitățile, poate face față tensiunilor normale ale vieții, poate lucra productiv și este capabil să contribuie la dezvoltarea comunității. Pentru oameni, sănătatea mintală este o resursă care le permite să își realizeze potențialul intelectual și emoțional, să își găsească și să-și îndeplinească rolurile în viața socială, școlară și profesională”, se mai precizează în același comunicat.

Pentru societăți, sănătatea mintală bună a cetățenilor contribuie la prosperitate, solidaritate și justiție socială. În schimb, lipsa sănătății mintale impune costuri și pierderi multiple, cetățenilor și sistemelor sociale.

Femeile sunt mai afectate de depresie decât bărbații

Depresia este una dintre principalele cauze de dizabilitate în toată lumea. La nivel global, se estimează că 264 de milioane de oameni sunt afectați de depresie, cu precădere femei.

Pandemia de COVID-19 a dus la o creștere puternică a tulburărilor depresive și de anxietate la nivel global. În anul 2020 a fost înregistrată o creștere de 28% a cazurilor de tulburare depresivă majoră și de 26% a cazurilor de tulburări de anxietate, cei mai afectați fiind femeile și tinerii.

Consecințele tulburărilor de sănătate mintală sunt grave. Persoanele cu afecțiuni grave de sănătate mintală mor prematur – cu două decenii mai devreme – din cauza unor afecțiuni fizice care pot fi prevenite, iar sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, potrivit statisticilor enumerate de cei de la INSP.

sănătatea mintală și stigmatizarea

În ultimii ani, a existat o recunoaștere din ce în ce mai mare a rolului important pe care îl joacă sănătatea mintală în atingerea obiectivelor de dezvoltare globale. În ciuda progreselor înregistrate în unele țări, persoanele cu probleme de sănătate mintală se confruntă adesea cu încălcări grave ale drepturilor omului, discriminare și stigmatizare.

Multe afecțiuni mintale pot fi tratate eficient la un cost relativ scăzut, dar diferența dintre persoanele care au nevoie de îngrijire și cele cu acces la îngrijire rămâne substanțială. Acoperirea eficientă cu tratament rămâne extrem de scăzută.

Astfel, INSP atrage atenția că sunt necesare investiții sporite pentru:

• conștientizarea sănătății mintale;
• creșterea capacității de înțelegere și reducerea stigmatizării persoanelor cu tulburări mintale;
• îmbunătățirea accesului la îngrijiri de sănătate mintală de calitate și tratamente eficiente;
• cercetare, identificarea de noi tratamente și îmbunătățirea tratamentelor existente pentru toate tipurile de tulburări mintale.