Săptămâna trecută a fost lansat, la București, Raportul STADA Health – a zecea ediţie –, în urma studiului realizat pe un eșantion de 43.000 de persoane din 23 de state (2.000 de respondenţi din fiecare ţară). Datele au fost culese online, prin intermediul unui chestionar cu o durată de aproximativ 30 de minute, în perioada februarie-martie 2024. România este parte a acestui raport pentru al treilea an.

Gradul de satisfacţie a românilor, reieșit din acest raport, se menţine la nivelul din 2023 și este chiar mai scăzut decât media europeană: doar 39% dintre cei chestionaţi sunt mulţumiţi de serviciile din sistemul public de sănătate, comparativ cu 56%, media europeană.  „După părerea mea, această statistică este foarte mult influenţată de perioada pandemiei, deci nu aș lua-o ca pe o trăsătură definitorie a sistemului public de sănătate. Să nu uităm că această scădere a continuat începând din anul 2022. Exact perioada pandemică. Din nefericire, perioada pandemiei a determinat o scădere drastică și accelerată a încrederii în sistemul public (...) din cauza modificărilor majore care au avut loc în sistem în acea perioadă, nu numai în România”, a punctat conf. dr. Simin Aysel Florescu, la dezbaterea organizată cu ocazia lansării raportului. Ea și-a exprimat speranţa că în următorii ani încrederea populaţiei în sistemul medical va crește, întrucât contextul va fi altul, odată cu încheierea pandemiei și învăţarea lecţiilor pe care aceasta le-a „predat”. 

Într-o intervenţie online, prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, s-a arătat convins că, în viitor, gradul de încredere a românilor în sistemul sanitar va crește, pentru că „în acest moment sunt sute de proiecte în derulare” care ar trebui să îmbunătăţească infrastructura sistemului medical: „Dacă vom fi suficient de abili să le și punem în funcţiune (...), vor duce la creșterea încrederii în sistemul public de sănătate”.

Motive de insatisfacţie

Principalele motive pentru care românii nu ar fi mulţumiţi de sistemul public de sănătate sunt accesul la consultaţii medicale, standardul serviciilor medicale, deficitul de personal, neîncrederea generală în decidenţii din sectorul sănătăţii și lipsa accesului la servicii medicale de prevenţie. „Pot fi de acord cu lipsa de încredere în decidenţii din sistem, dar procentul prin care ne referim la greutatea cu care obţii o programare, aici România stă mult mai bine decât alte sisteme de sănătate. (...) Da, sunt anumite domenii din sistemul nostru de sănătate unde accesul este extrem de dificil, dar nu aș vrea să generalizăm”, a afirmat prof. dr. Carmen Orban.

Deși românii nu sunt mulţumiţi de sistemul medical din ţara noastră, ei se declară mulţumiţi de medicii din România: 53% dintre cei chestionaţi au afirmat că sunt mulţumiţi de disponibilitatea cadrelor medicale de a le oferi sfaturi sau îngrijiri medicale. În plus, 68% dintre respondenţi consideră că medicul de familie este cea mai de încredere sursă de informare. 

Pe de altă parte însă, 69% dintre românii chestionaţi evidenţiază „dr. Google” ca fiind cea mai importantă sursă de informare. „E bine că pacienţii se adresează în primul rând profesioniștilor din sănătate, dar rău pentru că procentul celor care se informează de pe dr. Google devine uneori semnificativ. Atunci când se întâmplă acest lucru, avem o luptă în plus de purtat. Copiii nevaccinaţi sunt cei mai mulţi ai celor care se informează de pe dr. Google. Persoanele care au stat până când boala a devenit severă, fără să se prezinte măcar la medicul de familie pentru câteva investigaţii și o consultaţie, de multe ori s-au informat de la vecini”, a atras atenţia dr. Rodica Tănăsescu.

Arii care ar trebui extinse

Principala direcţie de acţiune care ar trebui urmărită în efortul de a îmbunătăţi gradul de încredere în sistemele de sănătate este asigurarea ca persoanele ce ajung în poziţii de decizie să aibă expertiză în domeniul sănătăţii. Dacă la nivel european 48% dintre cei chestionaţi consideră că ar face o diferenţă dacă factorii de decizie din sectorul sănătăţii ar avea o pregătire în acest domeniu, în România proporţia acestora este și mai ridicată – 62%. 

O altă măsură indicată de românii chestionaţi se referă la extinderea sferei de responsabilitate a farmaciștilor, pentru a sprijini medicii. „Farmaciștii sunt pregătiţi, au o componenţă demografică mult mai bună decât medicii de familie, de exemplu, dar nu trebuie să confundăm lucrurile. Din punctul meu de vedere, binomul câștigător este farmacist-medic de familie în asistenţa primară”, a declarat farm. Petru Crăciun.

Sănătatea mintală a românilor: realitate vs statistici

Un capitol interesant al raportului a fost cel legat de sănătatea mintală și starea de bine a respondenţilor. Printre cei mai fericiţi dintre cei chestionaţi se pare că sunt românii: 68% dintre ei afirmă că sunt „destul de” sau „foarte fericiţi”, faţă de 67% cât este media europeană. Totodată, 85% dintre români consideră că au o sănătate mintală optimă. „Noi [medicii psihiatri] știm că starea de sănătate mintală este mediocră spre deloc pentru foarte mulţi dintre conaţionalii noștri, dar dacă o să-i întrebe cineva dacă sunt fericiţi (...), vor spune că da, pentru că ceea ce există în această ţară din belșug este conceptul de rușine, dar și cel de «problemele mele mă privesc doar pe mine»”, a punctat dr. Gabriel Diaconu. 

În timp ce 60% dintre români spun că sunt mulţumiţi de aspectul lor fizic, 68% iau în considerare realizarea unor lucrări dentare, iar 43% a unor proceduri cosmetice. În plus, 30% dintre respondenţi se declară nemulţumiţi de faptul că sunt supraponderali. „Respondentul român este într-o stare bună de sănătate mintală, deși este supraponderal, nu are dinţi, este în burnout, are noroc, ocazional, de un aspect fizic bun, deși îi dă foarte multă importanţă, poate chiar mai mult decât este cazul, și este îngrijorat de îmbătrânire. Aceste rezultate arată, de fapt și de drept, cât de confuz este românul în momentul în care îl întrebi de starea lui de bine psihic”, a conchis medicul psihiatru.