Hiperparatirodismul primar, cu o prevalenţă de 21 de cazuri la 100.000 de locuitori, este cea mai frecventă cauză de hipercalcemie. Pacientul se prezintă, deseori, la medic cu complicaţii renale (nefrocalcinoză, retenţie azotată, nefrolitiază etc.), cardiace (HTA, bradicardie sau QT scurt) sau neurologice (depresie). Prof. dr. Constantin Dumitrache şi dr. Irina Popescu prezintă, într-un amplu material, mecanismele şi dificultăţile clinice pe care le implică diagnosticul de hipercalcemie familială.

Sexualitatea este un subiect delicat în consultaţia medicală, în special cea de medicină generală, chiar şi în cazul prevenţiei bolilor cu transmitere sexuală. Dna dr. Tereza Kalath prezintă un studiu care a avut drept scop analiza autoevaluării pacienţilor HIV+ în legătură cu propriile riscuri sexuale faţă de BTS.

Interpretarea corectă a creşterii concentraţiei sanguine de amilază se face după determinarea amilazei şi lipazei serice şi a amilazei urinare. Despre cauzele cele mai frecvente ale hiperamilazemiei şi diagnosticul de laborator al acesteia discută dl conf. dr. Manole Cojocaru.

Formarea conexiunilor neuronale reprezintă un proces foarte bine organizat, ce urmează reguli precise. De la naştere (şi, fără îndoială, şi înainte de naştere), stimulii senzoriali modifică funcţionarea şi organizarea creierului şi influenţează comportamentul. Dezvoltarea structurilor cerebrale asociate experienţei este strâns legată de învăţare. În această perspectivă, învăţarea şi memoria pot fi considerate drept adaptări permanente ale circuitelor cerebrale la mediu, dând posibilitatea unui răspuns corect la diferite situaţii, scrie dl acad. Constantin Popa la rubrica Creierul vascular.

Conceptul de boală genomică a fost introdus în 1998 de James Lupski, pentru descrierea afecţiunilor genetice produse prin rearanjarea structurii genomului uman. La rubrica Medicina genomică, dl prof. dr. Mircea Covic explică mecanismul general de producere şi trece în revistă câteva din aceste afecţiuni.

Micetomul sau fungus ball reprezintă o formă de sinuzită fungică localizată, non-invazivă, extramucoasă. Detalii privind aspectele clinice, imagis­tice şi terapia acestei afecţiuni ne oferă dnii dr. Claudiu Manea, prof. dr. Dorin Sarafoleanu şi prof. dr. Codruţ Sarafoleanu.

Complicaţiile pulmonare ale cirozei hepatice sunt sindromul hepatopulmonar şi cel portopulmonar. Ultima entitate este descrisă într-un amplu articol, semnat de dna dr. Crina Roman şi dnii prof. dr. Dumitru Zdrenghea şi prof. dr. Dan Lucian Dumitraşcu.

Obezitatea este o ameninţare majoră pentru sănătate, în întreaga lume. Asocierea acesteia cu diferitele forme de boli cardiovasculare este complexă, probabil ca urmare a numeroaselor mecanisme fiziopatologice implicate. Acestea sunt descrise în articolul semnat de dna dr. Camelia Cristina Diaconu.

Una din cele mai frecvente probleme chirurgicale, apendicita acută poate fi abordată clasic sau laparoscopic. Despre indicaţiile, pregătirea preoperatorie, tehnica operatorie, îngrijirile şi complicaţiile postoperatorii ale apendicectomiei laparoscopice discută dl dr. Adrian Cotîrleţ.

Entitate definită de existenţa unei îngustări a lumenului arterial (în mod obişnuit de cel puţin 50%) în regiunea bifurcaţiei carotidiene şi/sau la nivelul arterei carotide interne, stenoza carotidiană asimptomatică face obiectul unei revizuiri a celor mai recente date din literatura de specialitate, în articolul semnat de dl acad. Constantin Popa, la rubrica Creierul vascular.

Tratamentul infecţiei cu virusul hepatitic B a făcut progrese remarcabile în ultimii ani. O incursiune detaliată în istoria sa, de la lamivudină la interferon pegilat şi analogi nucleozidici sau nucleotidici, este realizată de dnele dr. Andreea Rădăşan, dr. Laura Iliescu şi dnii dr. Laurenţiu Micu şi prof. dr. Mihai Voiculescu.

Sarcina induce modificări adaptative complexe la nivelul aparatului respirator. Asocierea unei boli pulmonare cu gestaţia, interacţiunile care se stabilesc între cele două entităţi influenţează nefavorabil evoluţia fătului şi a gravidei, gravitatea afecţiunii respiratorii cresc semnificativ morbiditatea şi morta­litatea materno-infantilă. Cele mai importante afecţiuni respiratorii ce survin în graviditate sunt descrise în articolul semnat de conf. dr. Anca-Daniela Stănescu, dr. Mircea Octavian Poenaru, dr. Denise Diaconescu şi prof. dr. Dimitrie Nanu.

Tratamentul chirurgical şi cel endovascular sunt alternative ale revascularizării stenozelor carotidiene, în funcţie de diverse variabile. În practica generală, după opinia numeroaselor centre, aceste tratamente nu se exclud, ci se completează. O discuţie amplă, pe baza dovezilor furnizate de studiile publicate recent, este realizată de dl acad. Constantin Popa, în cadrul rubricii Creierul vascular.