Despre experienţa românească în domeniul utilizării roboţilor chirurgicali în terapia diverselor patologii – chirurgie toracică, esogastrică, hepato-bilio-pancreatică, colo-rectală, splenică, ginecologică etc. – care numără, în perioada ianuarie 2008 – aprilie 2012, nu mai puţin de 600 de intervenţii, aflăm din articolul semnat de colectivul condus de dl prof. dr. Irinel Popescu, de la Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic „Dan Setlacec“ din cadrul Institutului Clinic Fundeni.

Tuberculoza osteoarticulară reprezintă 10–15% din tuberculozele extrapulmonare. Cele mai frecvente sedii ale infecţiei sunt coloana vertebrală, genunchiul şi şoldul. Despre tratamentul şi complicaţiile tuberculozei vertebrale, cea mai gravă leziune tuberculoasă de la nivelul scheletului, ne scriu dnii dr. Iulian Popa, dr. Dan Negoescu, prof. dr. Dan V. Poenaru şi dr. Bogdan Hogea.

Factorii genetici au o mare influenţă în producerea variaţiilor individuale ale eficacităţii medicamentelor. Importanţa întregului genom în metabolizarea şi acţiunea medicamentelor este studiat de famacogenomică, disciplină a cărei dezvoltare ar putea permite, în viitor, personalizarea medicaţiei. Detalii, în articolul dlui prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.

În patologia ischemiei cerebrale sunt implicate mecanisme vasculare variate: embolic, hemodinamic, afectarea arterelor perforante. Despre acestea, precum şi despre principalele mecanisme celulare din ischemia în teritoriul vaselor cervico-cerebrale, în articolul semnat de dl acad. Constantin Popa, la rubrica Creierul vascular.

După ce în numărul trecut al săptămânalului nostru au descris diagnosticul inegalităţilor de lungime ale membrelor, dl prof. dr. Gh. Burnei şi colab. finalizează abordarea acestui amplu subiect cu predicţia şi principiile de tratament ale patologiei amintite.

Anual, Camera Lorzilor numeşte un Comitet pentru ştiinţă şi tehnologie, care analizează realizările din diverse domenii şi face recomandări organismelor guvernamentale britanice. Medicinii genomice i-a fost deja dedicat un al doilea raport, în 2009. Un model demn de urmat de orice ţară interesată de progres, pe care îl descrie şi comentează, la rubrica Medicina genomică, dl prof. dr. Mircea Covic.

Antagoniştii de aldosteron au fost utilizaţi în tratamentul insuficienţei cardiace încă din anii ’60 ai secolului trecut. Studii clinice ample, realizate recent, au demonstrat beneficiile acestei grupe terapeutice, dar clinicianul trebuie să ia în considerare şi eventuale efecte secundare, atunci când prescrie tratamentul. Un articol semnat de dna dr. Camelia Cristina Diaconu.

Inhalosedarea în cabinetul dentar este tot mai asiduu promovată pe site-urile clinicilor, în presa generalistă sau în reportajele televizate. Preocupate de prezentarea incontestabilelor avantaje, acestea nu par să-şi fi pus însă o problemă la fel de importantă ca relaxarea pacientului: este metoda practicată în deplină legalitate în ţara noastră? Dl dr. Mihail Călin caută răspunsul la această întrebare.