Cum au contribuit genetica, apoi genomica la îmbunătăţirea tratamentului bolilor? Graţie lor, medicina a căpătat noi atribute: stratificată, de precizare, individualizată, predictivă. Despre toate acestea, în articolul semnat de dl prof. dr. Mircea Covic.

Reconstrucţia defectelor postexcizionale în tumorile maligne ale buzelor se poate realiza prin multe procedee, aflate în continuă perfecţionare, care permit chirurgului oro-maxilo-facial să le adapteze particularităţilor individuale. Aceste metode sunt detaliate şi ilustrate în articolul semnat de dl prof. dr. Alexandru Bucur şi colab.

Au trecut de la „naşterea“ medicinii genomice. Lumea ştiinţifică a făcut un bilanţ al realizărilor şi perspectivelor în domeniu, constatând o discrepanţă între aşteptări şi realizări. Dl prof. dr. Mircea Covic trece în revistă, la rubrica Medicina genomică, progresele importante, între care identificarea regiunilor/locilor genomici, cu două consecinţe – predicţia riscului de boală şi elucidarea mecanismelor patogenice ale unor afecţiuni.

După cum se ştie, principalul factor de risc pentru apariţia cancerului pulmonar este fumatul. Acest tip de neoplasm este pe primul loc în statisticile de mortalitate, constituind o problemă majoră de sănătate publică în întreaga lume.

Bronhoscopia este extrem de utilă pentru diagnosticul pozitiv şi stadializarea neoplasmului bronhopulmonar. Despre istoricul, situaţia actuală în ţara noastră, precum şi aspectele practice ale efectuării acestei proceduri discută dnele prof. asoc. dr. Ruxandra Ulmeanu şi dr. Oana Deleanu.

Drumul de la descifrarea structurii genomului uman până la îmbunătăţirea profundă a practicii medicale „la patul bolnavului“ trece prin diferite etape: înţelegerea biologiei genomului, a patologiei bolilor şi progresul ştiinţei medicale. Acest traseu, cu implicaţiile sale, este descris de dl prof. dr. Mircea Covic, în cadrul rubricii Medicina genomică.

Numeroase anomalii congenitale, fără implicaţii structurale sau funcţionale majore pot fi descoperite întâmplător. La Consultaţia de vineri, dl conf. dr. Corneliu Zeana supune atenţiei cazul unui bărbat cu absenţa congenitală unilaterală a muşchiului pectoral.

Vasculită alergică hipocomplementemică, cu manifestări multiple, în special cutanate şi articulare, sindromul McDuffie este o entitate rară. O prezentare a acestui sindrom, însoţită de un exemplu din practica personală, realizează dl conf. dr. Manole Cojocaru.

Unele formaţiuni hepatice – benigne sau maligne – sunt descoperite întâmplător la examenul de rutină, la investigaţii imagistice (ecografie, CT, IRM) sau intraoperator, ele purtând numele de incidentaloame. Conduita diagnostică în cazul lor este detaliată de dna dr. Ioana Grigorescu şi dl prof. dr. Dan Lucian Dumitraşcu.

În abordarea accidentelor vasculare cerebrale, tratamentul hipertensiunii arteriale reprezintă o importantă problemă de practică. În cadrul rubricii Creierul vascular, dl acad. Constantin Popa realizează o sinteză a elementelor actuale de orientare terapeutică.

Medicina genomică reprezintă aplicaţii ale genomicii în practica clinică. Răspunsuri la întrebarea din titlu creionează dlprof. dr. Mircea Covic la rubrica Medicina genomică.

Despre complicaţiile asocierii obezitate–afecţiuni cardiovasculare, dar şi despre „paradoxul obezităţii“, citiţi în articolul semnat de dna dr. Camelia Cristina Diaconu.

Tumorile oculare – benigne sau maligne – pot pune probleme deosebite oftalmologului, atât prin originea lor, cât şi prin topologie, scopul tratamentului fiind sănătatea şi păstrarea unei acuităţi vizuale cât mai bune. Dnele dr. Ruxandra Pascu şi prof. dr. Liliana Mary Voinea trec în revistă câteva din tumorile oculare ce beneficiază de tratamentul cu citostatice, aducând în discuţie recente cercetări proprii în domeniu.

26 iunie 2000, ziua în care preşedintele SUA, Bill Clinton, anunţa finalizarea primului studiu al hărţii genomului uman, este considerată „data de naştere“ a medicinii genomice. Aceasta redefineşte concepţiile actuale despre boală şi pune bazele medicinii individualizate. Prof. dr. Mircea Covic aduce în discuţie cele două concepţii polare despre boală, care au influenţat evoluţia medicinii şi enumeră cele cinci atribute („5P“) ale medicinii individualizate, la rubrica Medicină genomică.

Oarecum surprinzător, noul concept de vascular cognitive impairment clarifică, cumva, noţiunea anterior introdusă în uz, de afectare cognitivă uşoară (mild cognitive impairment). Mai multe detalii nosologice aduce dl acad. Constantin Popa într-un amplu articol, la rubrica Creierul vascular.

Efortul fizic de mare intensitate poate genera accidente cardiovasculare mai mult sau mai puţin grave. Dl conf. dr. Corneliu Zeana exemplifică şi comentează trei astfel de cazuri, în Consultaţia de vineri.