Polenizarea ambroziei începe, de regulă, în a doua jumătate a lunii iulie, atinge nivelurile cele mai ridicate în august și septembrie și se poate prelungi până în octombrie, în funcție de condițiile meteorologice. 

Pentru persoanele alergice, acest lucru poate însemna săptămâni întregi cu nas înfundat, ochi iritați și somn neodihnitor, subliniază Asociația Română de Educație în Alergii (AREA). În plus, la pacienții cu astm, polenul poate declanșa sau agrava tusea, respirația șuierătoare și senzația de lipsă de aer. 

Care sunt simptomele alergiei la ambrozie 

În cazul alergiei la ambrozie, cele mai frecvente simptome sunt strănutul repetat, uneori în salve, secrețiile nazale clare și apoase, nasul înfundat, mâncărimea la nivelul nasului sau gâtului, ochii roșii, iritați, cu mâncărime și lăcrimare.

Atunci când manifestările sunt completate de tuse seacă, respirație șuierătoare (wheezing-ul), apăsare în piept sau lipsă de aer, tabloul nu mai este doar unul de rinită alergică. Aceste simptome pot indica un astm declanșat sau agravat de polen și necesită evaluare medicală, atrag atenția reprezentanții AREA.

„Alergia la ambrozie nu înseamnă doar «îmi curge nasul și strănut». Poate însemna nopți cu somn fragmentat, oboseală, lipsă de concentrare și săptămâni în care activitatea de zi cu zi devine mai dificilă. Vedem oameni care se tratează singuri, an după an, fără să știe exact la ce sunt alergici și fără un plan adaptat lor. Un diagnostic corect și un tratament început la timp pot schimba semnificativ felul în care trec prin acest sezon”, a subliniat dr. Claudia Adriana Nicolae, medic primar alergologie și imunologie clinică și președinta AREA. 

Cum limităm expunerea la ambrozie

Chiar dacă expunerea la polenul produs de ambrozie nu poate fi evitată complet, aceasta poate fi redusă  prin anumite acțiuni. Sfaturile specialiștilor sună astfel:

• limitați timpul petrecut afară în zilele calde, uscate și cu vânt;
• țineți ferestrele închise atunci când concentrația de polen este ridicată;
• aerisiți locuința pentru perioade scurte, preferabil după ploaie;
• schimbați hainele după ce reveniți acasă;
• faceți duș și spălați-vă părul după perioade mai lungi petrecute în exterior;
• evitați uscarea hainelor și a lenjeriei afară;
• purtați ochelari de soare pentru a limita contactul polenului cu ochii;
• curățați periodic filtrele sistemelor de aer condiționat;
• evitați tunderea vegetației sau lucrul direct în zone cu ambrozie dacă sunteți alergic.. 

Ce opțiuni terapeutice există

Pe lângă acțiunile care ne ajută să limităm expunerea la polenul de ambrozie, alergia poate fi gestionată și cu ajutorul unor tratamente specifice, recomandate de medicul alergolog: antihistaminice, spray-uri nazale cu corticosteroid, tratamente pentru simptomele oculare, medicație inhalatorie în cazurile asociate cu astm. 

„Este important ca tratamentul să fie utilizat corect și suficient timp. Administrarea ocazională a unui spray nazal, doar când simptomele au devenit greu de suportat, nu este întotdeauna suficientă. Totodată, pentru pacienții cu alergie confirmată și simptome importante, imunoterapia alergen-specifică – cunoscută drept «vaccin antialergic» sau «desensibilizare», poate fi o opțiune. Spre deosebire de tratamentele care controlează simptomele, aceasta are potențialul de a modifica evoluția bolii. Tratamentul este însă unul de durată, indicat individual de medicul alergolog”, precizează reprezentanții AREA.

Cunoscută popular drept „iarba pârloagelor", ambrozia crește pe terenuri lăsate în paragină, pe margini de drum și de cale ferată, în jurul șantierelor, în zonele periurbane. Principala problemă medicală este polenul produs de planta. Acesta este foarte ușor și poate fi transportat de vânt la distanțe mari, uneori de ordinul sutelor de kilometri, atunci când condițiile atmosferice sunt favorabile.  De aceea, o persoană alergică poate avea simptome chiar dacă nu vede ambrozie în apropierea casei, se mai arată în comunicatul de presă.