Am aşteptat cu mare interes relansarea revistei Medicina
modernă, după anunţul implicării
Academiei de Ştiinţe Medicale alături de editorul de două decenii al publicaţiei,
Colegiul Medicilor Bucureşti. Practic, era vorba de conjugarea eforturilor
celor mai influente două organizaţii medicale din România: cel mai înalt for
academic medical şi cea mai bogată (numeric şi financiar) asociaţie profesională.
Revista, pentru cei care nu îşi aduc aminte, a avut o periodicitate lunară în
cea mai mare parte a existenţei sale, devenind, mai nou, trimestrială. Seria
nouă pare să păstreze periodicitatea trimestrială, trecând însă la versiuni ale
articolelor integral în limba engleză, cu rezumate bilingve (română şi engleză),
fără a modifica substanţial tipurile de articole publicate. S-a schimbat însă
radical consiliul editorial, începând cu cei doi redactori-şefi – prof. dr.
Irinel Popescu şi prof. dr. Ioan Lascăr, preşedinţii celor două instituţii
tutelare – şi continuând cu echipa de redacţie ori cu consiliul internaţional.
„Inovaţia“ noii serii a revistei este însă consiliul editorial pe specialităţi,
întins pe două pagini, cu mai mulţi membri decât, spre exemplu, senatul
universitar: 158 (Senatul UMF „Carol Davila“ are doar 97 de membri). Nu vom insista asupra conţinutului acestui prim
număr, deoarece articolele sunt mai degrabă tipice unei publicaţii româneşti
CNCS B+ decât unei reviste internaţionale indexate ISI, cu factor de impact
calculabil (aşa cum îşi doresc redactorii-şefi pentru viitor). Este ciudat însă
că revista apare în editura unui SRL cu sediul în Voluntari şi nu la
prestigioasa editură a Academiei de Ştiinţe Medicale, mai ales că publicaţia
are mici dar numeroase greşeli de corectură: psysiology (în loc de physiology) ori epidemilogy (în loc de epidemiology), dar mai ales de limbă engleză,
unele frizând ridicolul – editor-in-chiefs,
pe pagina de gardă, în loc de editors in chief –, altele benigne, de topică şi
cursivitate a limbii, iar altele pur şi simplu de traducere – clinic immunology, în loc de clinical
imm., anticancerous în loc de
anticancer etc. Suntem convinşi însă că prezenţa câtorva sute de personalităţi
ale medicinii româneşti în conducerea editorială se va face, în cele din urmă,
simţită, calitatea articolelor pe care le vom putea citi în următoarele numere
ale Medicinii moderne va fi dublată
(nu întrecută) de cea a prelucrării editoriale a textelor, iar apariţia/distribuţia
publicaţiei (oferită gratuit membrilor CMB) nu va mai întârzia cu o lună
întreagă peste perioada de publicare înscrisă pe copertă. Măcar pentru că pe
frontispiciul revistei sunt acum înscrise două organizaţii de mare prestigiu,
de la care medicina (modernă) românească aşteaptă cu îndreptăţire mai mult.
