Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a identificat cele mai importante zece probleme de sănătate care necesită acţiuni urgente anul acesta. Potrivit OMS, în anul 2019, cea mai importantă ameninţare pentru sănătate este poluarea aeriană.
La coada clasamentului se situează creșterea numărului de infectări cu HIV, în pofida progreselor înregistrate pentru combaterea infecţiei.
Lumea medicală are de înfruntat zilnic nenumărate probleme, unele noi, ce poartă provocările necunoscutului, altele vechi, cărora încă nu le-am elucidat misterul. În acest context, OMS își propune pentru anul 2019 conturarea unui plan strategic desfășurat pe parcursul a cinci ani, concentrat pe „ţinta de 3 miliarde”, respectiv: încă 1 miliard de persoane vor avea acces la servicii medicale de bază, încă 1 miliard vor fi protejaţi în caz de urgenţă majoră și încă 1 miliard vor prezenta o îmbunătăţire a stării generale de sănătate.
Scopul acestei iniţiative este de a preîntâmpina numeroasele ameninţări ale sănătăţii publice globale. Într-o analiză recentă efectuată de OMS, au fost identificate și prezentate publicului larg zece dintre cele mai importante aspecte problematice care pun în primejdie sănătatea mondială, necesitând intervenţie urgentă. Printre acestea se regăsesc: poluarea, bolile netransmisibile, gripa, condiţiile de viaţă precare, antibiorezistenţa, Ebola, îngrijirile primare de sănătate deficitare, reticenţa în privinţa vaccinării, febra Dengue și HIV.
Poluarea aeriană este considerată de OMS cea mai importantă ameninţare pentru sănătate a anului 2019. Statisticile arată că, zilnic, nouă din zece oameni respiră aer poluat. Prin pătrunderea particulelor microscopice la nivelul sistemului respirator și apoi conducerea acestora în circulaţia sangvină sunt afectaţi plămânii, cordul și creierul, generând boli necruţătoare care asociază mortalitate prematură importantă. Numărul victimelor ajunge la 7 milioane pe an, decese cauzate de cancer sau alte boli cardiovasculare influenţate de poluare.
Aproximativ 90% din decesele cauzate de atmosfera poluată se întâlnesc în special în mediile defavorizate, în ţările caracterizate prin condiţii socio-economice precare. Principala cauză a poluării atmosferice o constituie emisia necontrolată de substanţe toxice provenite din activităţile industriale, transport, agricultură sau încălzirea locuinţelor și prepararea hranei. În plus, arderea combustibililor fosili contribuie la schimbările climatice care pot cauza numeroase decese prin malnutriţie, malarie, boli diareice sau deshidratare survenită pe fondul căldurii excesive.
Diabetul zaharat, neoplaziile și bolile cardiovasculare cauzează peste 70% din decesele globale, echivalentul a 41 de milioane de vieţi curmate. 
Majoritatea acestor decese premature (85%) se regăsesc, de asemenea, în regiunile defavorizate ale lumii. Există cinci factori principali de risc care influenţează prevalenţa bolilor netransmisibile: tabagismul, sedentarismul, consumul de alcool, dietele moderne cu excesele alimentare caracteristice și poluarea atmosferică.
Se estimează că lumea va fi afectată de o nouă pandemie de gripă în următorii ani, însă momentul exact sau proporţiile fenomenului infecţios sunt greu de apreciat. 
OMS anunţă că monitorizează permanent circulaţia virusurilor gripale, recomandând în fiecare an tulpinile virale care ar trebui să fie incluse în fabricarea unor vaccinuri gripale cât mai eficiente.
Peste 1,6 miliarde de oameni, reprezentând aproximativ 22% din populaţia globală, nu au acces la confortul minim necesar supravieţuirii. 
Seceta, foametea, conflictele locale, migraţiile și lipsa unor servicii medicale de bază conturează aceste medii de viaţă extrem de fragile. OMS promite să continue iniţiativele din regiunile defavorizate, încercând să detecteze și să intervină rapid în situaţiile de urgenţă, dar și să asigure servicii medicale de bază, inclusiv imunizarea.
Una dintre cele mai importante descoperiri din domeniul medical va ajunge în viitorul apropiat o povară greu de combătut. Bacteriile sunt eliminate din ce în ce mai greu prin intermediul antibioticelor uzuale. 
Reprezentanţii OMS sunt de părere că această situaţie „ne trimite în trecut, în vremurile în care pneumonia, tuberculoza, gonoreea și alte boli infecţioase aparent comune nu aveau leac”.
Rezistenţa la medicamentele antituberculoase reprezintă un real motiv de îngrijorare, cauzând 1,6 milioane de decese anual. În anul 2017, aproximativ 600.000 de cazuri de tuberculoză erau rezistente la rifampicină, folosită în linia întâi de tratament, iar 82% din aceste cazuri prezentau tuberculoză multidrog rezistentă.
Anul trecut, Republica Democrată Congo a raportat izbucnirea a două focare de Ebola, din care virusul s-a răspândit agresiv, afectând peste 1 milion de persoane. OMS și R&D Blueprint au alcătuit o listă a bolilor și a principalilor patogeni care ar putea cauza situaţii urgente pentru sănătatea publică. 
Aceasta include: Ebola, alte febre hemoragice, Zika, Nipah, sindromul respirator din Orientul Mijlociu, sindromul respirator sever acut, dar și „boala X”, care reprezintă necesitatea pregătirii în vederea apariţiei unui patogen încă necunoscut care ar putea cauza o epidemie de proporţii considerabile.
OMS amintește că serviciile medicale primare reprezintă primul contact cu sistemul de sănătate și ar trebui să ofere accesul neîngrădit al populaţiei la îngrijirile medicale de bază. Astfel pot fi remediate principalele probleme de sănătate care apar pe parcursul vieţii, asigurând acoperire medicală globală. 
Totuși, încă există numeroase teritorii care nu au acces nici măcar la aceste îngrijiri medicale de bază. În anul 2019, organizaţia își propune să îmbunătăţească acest aspect. Prin urmare, vor fi continuate angajamentele specificate în cadrul Declaraţiei de la Astana, care menţionează consolidarea asistenţei medicale primare globale și acoperirea universală a serviciilor medicale.
Progresul realizat în prevenţia bolilor prin intermediul vaccinurilor este ameninţat în prezent de mișcarea globală de tip „anti-vaxxer” (trad. antivaccin), care se opune vaccinării obligatorii, susţinând că riscurile depășesc beneficiile. 
Conform OMS, vaccinarea este una dintre cele mai accesibile metode profilactice, reușind să prevină 2–3 milioane de decese anual.
În anul 2019, OMS își propune să elimine cancerul de col uterin la nivel mondial, prin promovarea intensă a vaccinului contra infecţiei cu HPV (Human Papilloma Virus). Mai mult, tot în acest an este estimată combaterea transmiterii virusului sălbatic al poliomielitei în Afganistan și Pakistan. OMS și partenerii săi promit să ofere posibilitatea de vaccinare tuturor copiilor, ţintind eradicarea completă a bolii.
Boală transmisă prin intermediul înţepăturilor de ţânţari, ce prezintă simptomatologie asemănătoare gripei, febra Dengue, cauzată de virusul Dengue, poate fi letală în 20% din cazuri. Cele mai multe îmbolnăviri apar în sezonul ploios, în special în Bangladesh și India. 
Din nefericire, răspândirea bolii este înfloritoare, extinzându-se și în alte regiuni, precum Nepal. Aproximativ 40% din populaţia lunii este ameninţată de febra Dengue, numărul de infecţii înregistrate ajungând la 390 de milioane pe an. OMS și-a propus reducerea deceselor cu 50% până în anul 2020.
Deși au fost înregistrate numeroase progrese în privinţa combaterii infecţiei HIV, aproximativ 22 de milioane de persoane primind tratament antiretroviral în prezent, virusul continuă să se extindă, ajungând să omoare 1 milion de oameni în fiecare an. În acest moment, peste 37 de milioane de oameni sunt infectaţi cu HIV la nivel global. 
Virusul tinde să afecteze în special oamenii care prezintă comportamente considerate a fi riscante, precum cei care oferă servicii sexuale, cei din sfera LGBQT (Lesbian, Gay, Bisexual, Queer, Transgender), dar și deţinuţii din centrele de detenţie, categorii sociale cu acces limitat la serviciile medicale. Conform OMS, unul dintre grupurile din ce în ce mai afectate de virus este cel care include femeile tinere (cu vârsta între 15–24 de ani) din Africa Subsahariană. Potrivit statisticilor, în această regiune, infecţia cu HIV este prezentă la una din patru femei.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
