Reducerea numărului de paturi pentru spitalizarea continuă trebuie corelată cu activitatea reală a unităților sanitare și cu nevoile de servicii medicale ale populației, a subliniat conf. dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele Casei Național de Asigurări de Sănătate (CNAS), în contextul anunțului Ministerului Sănătății privind reducerea numărului de paturi pentru spitalizarea continuă cu aproximativ 20% în următorii 3 ani.

„Am solicitat caselor de asigurări de sănătate, împreună cu direcțiile de sănătate publică, să realizeze o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte. Reducerea numărului de paturi trebuie corelată cu activitatea reală a spitalului și cu nevoile de servicii medicale ale populației deservite”, a punctat președintele CNAS, într-un comunicat de presă. El a arătat că în urma acestei analize, CNAS va propune Ministerului Sănătății o repartizare corectă și echilibrată a numărului de paturi contractabile, iar ulterior se va regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală și performanța.

Analiza se va baza pe indicatori „clari și obiectivi”, care vizează gradul de ocupare al paturilor; durata medie de spitalizare; numărul de cazuri externate; indicele de complexitate al cazurilor (case-mix); rata de utilizare a capacității spitalului; raportul internări/număr de paturi; structura pe specialități și necesarul real din teritoriu; distribuția resurselor umane (medici, asistenți) raportată la activitate; eficiența utilizării fondurilor contractate, precum și corelația între finanțare și serviciile efectiv prestate.

Spitalele trebuie adaptatea realității

În acest context, președintele CNAS a arătat că instituția pe care o conduce nu dorește închidere spitalelor, ci „adaptarea lor la realitate”. Potrivit lui, există spitale care își doresc să reducă numărul de paturi, însă, spune el, sistemul actual a încurajat menținerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influențează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate. În realitate însă, pentru multe spitale aceste sume nu sunt niciodată absorbite integral, a subliniat conf. dr. Horațiu-Remus Moldova.  

„Această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secții neperformante și, în același timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă și necesară. Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate și cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcționăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigații imagistice, medicamente, materiale sanitare și plata corectă a gărzilor”, a declarat președintele CNAS.

Totodată, conf. dr. Horațiua-Remus Moldovan a ținut să precizeze că paturile care vor fi reduse nu sunt cele utilizate pentru pacienți, ci acelea care rămân în mod constant neocupate și care „astăzi distorsionează finanțarea sistemului”. În același timp, el a arătat că, pe baza analizelor și propunerilor venite din teritoriu, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliație, un domeniu subdimensionat în România.