Alianța Pacienților Cronici din România (APCR) a atras atenția, într-o scrisoare deschisă adresată președintelui României, premierului român și șefilor celor două camere din Parlament, asupra accesului tot mai dificil al pacienților la tratamente, investigații esențiale și servicii medicale de bază în sistemul public de sănătate, precum și asupra ratei crescute a mortalității evitabile.

„România traversează o criză profundă în domeniul sănătății publice, cu indicatori esențiali care plasează țara constant pe ultimele locuri în Uniunea Europeană. Mortalitatea infantilă rămâne dublă față de media UE (5,6 la 1.000 de născuți vii) iar speranța de viață este semnificativ mai scăzută decât în restul Europei: doar 69,3 ani pentru bărbați și 75,1 ani pentru femei, potrivit celor mai recente date Eurostat (2023). Aceste cifre nu sunt doar statistici – ele indică o realitate alarmantă și o amenințare reală la adresa siguranței populației si a României, implicit”, au arătat reprezentanții APCR, într-un comunicat de presă. 

În acest context, Alianța a propus încheierea unui  Pact Național pentru Sănătate. Un acord transpartinic, susținut de toate forțele politice, profesionale și civice, care „să scoată sănătatea din logica electorală și să o așeze în centrul priorităților naționale”.  

„Noi, pacienții, suntem în epicentrul problemei: fără acțiune fermă și solidară, România nu poate ieși din criza de sănătate în care se află de decenii”, atrage atenția APCR.

Măsuri cheie și direcții strategice

Printre măsurile-cheie propuse în acest plan se numără stabilitate instituțională, finanțarea adecvată  a domeniului Sănătății (minim 9% din PIB) sau excluderea sănătății din disputele politice.

Documentul conține și o serie de direcții strategice pe care APCR le consideră prioritare. Una dintre acestea vizează  dezvoltarea unui sistem modern de Urgență pre si intraspitalicesc (urgente prespital, UPU, ATI, blocuri operatorii, traumă, mari arși, boli infecțioase) care să poată răspunde adecvat provocărilor societății moderne, precum și unor situații speciale sau dezastre (conflicte armate și sociale, catastrofe naturale, accidente colective, epidemii/pandemii, etc.).

Alte măsuri vizează: participarea pacientului la luarea deciziilor medicale; echitate și acces real la tratamente moderne; actualizarea permanentă a listei de medicamente compensate conform evaluărilor HTA; introducerea unor mecanisme transparente de alocare a fondurilor; dezvoltarea unor programe naționale de prevenție și screening conform ghidurilor europene; implementarea unui sistem de monitorizare și audit independent, precum și elaborarea unor strategii eficiente de combatere a corupției în sistemul sanitar.