AmCham România a pledat pentru creșterea investițiilor în sănătate, o nevoie reconfirmată de concluziile raportului „Sănătatea ca investiție pe termen lung”.

Acest raport evidențiază principalele politici publice necesare pentru eficientizarea sistemului, pentru optimizarea costurilor precum și opțiuni de finanțare a sistemului de sănătate. 

Raportul realizat pentru AmCham Romania de IQVIA analizează situația actuală a finanțării sistemului de sănătate, identifică domenii de îmbunătățit, bune practici și opțiuni de finanțare care pot reduce decalajul înregistrat de România față de media Europeană în ce privește cheltuielile pentru îngrijirea medicală, și pentru a facilita accesul pacienților români la servicii medicale de calitate și tratamente inovative, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției. 

„«Sănătatea ca investiție» este de mult timp pe agenda priorităților AmCham Romania și am folosit fiecare ocazie pentru a promova beneficiile unei astfel de paradigme pentru fiecare cetățean, pentru comunității și pentru societate în ansamblu”, a declarat Roberto Musneci, președinte al grupului de lucru AmCham dedicat sistemului de sănătate.

Instrument valoros pentru decidenți 

Roberto Musneci a adăugat că face din nou apel pentru măsuri coerente și sustenabile:

„Avem încredere că raportul pe care îl lansăm azi va fi un instrument valoros pentru decidenți în demersul lor de a evalua starea de fapt a sistemului de sănătate din România în comparație cu statele membre UE. Folosim această ocazie pentru a reitera apelul nostru pentru măsuri coerente și sustenabile, pentru folosirea tehnologiei și finanțării disponibile pentru a îmbunătății sistemul pe care pacienții români au nevoie să se bazeze pentru sănătatea lor, și chiar pentru viața lor”.

Măsuri recomandate

Analiza identifică trei tipuri majore de măsuri pe care AmCham le recomandă pentru abordarea principalelor probleme și ineficiențe din parcursul pacientului și pot debloca factori critici din domeniul sănătății.

Un prim set de măsuri se referă la politici de eficientizare, între care investiții  în Prevenție și Screening, pentru a reduce factorii de risc și rata mortalității din cauze prevenibile și tratabile, stabilizarea dinamicii forței de Muncă prin programe de motivare a medicilor tinerii medici să rămână în România și pentru a adresa disparitățile între regiuni, focusarea pe rezultate, prin trecerea la modele de plată care recompensează rezultatele la asistența medicală bazată pe valoare, contribuind la îmbunătățirea aderenței pacienților.

România are în prezent un decalaj uriaș în ceea ce privește screeningul în comparație cu nivelul UE, cauza fiind lipsa unui program de screening la nivel național, desfășurat la scară largă și gradul limitat de conștientizare în rândul populației.

Decalajul poate fi redus prin optimizarea capacității de a gestiona și implementa programele de screening existente, prin dezvoltarea de noi programe pentru a asigura teste de diagnosticare adecvate, și prin acordarea de stimulente pentru performanța de screening și măsurarea rezultatului.

Între măsurile avansate de raport se regăsește și lipsa personalului medical. Între 1.500 – 2.000 de medici părăsesc România anual din cauza salariilor mici, a lipsei de recunoaștere a rezultatelor muncii lor, în condițiile în care procentajul medicilor raportat la 1.000 de locuitori este mai mic decât media UE, și caracterizat de o distribuție inegală pe teritoriul țării.

Mai mult, o distribuție inegală a medicilor pe specialități și grupe de vârstă creează presiuni și provocări suplimentare și va afecta capacitatea sistemului de a oferi îngrijire adecvată și de a construi un sistem de prevenție funcțional.

Un alt set de măsuri se referă la nevoia de optimizare a costurilor, care potrivit cercetării poate fi realizată prin dezvoltarea serviciilor de ambulatoriu, prin reinvestirea economiilor rezultate din pierderea exclusivității și prin reducerea timpului de acces la terapii inovatoare, implementarea de soluții digitale în sănătate, pe baza unei viziuni clare a unui calendar de priorități și a unui parcurs stabilit până în anul 2025, precum și prin programe de sprijin a accesului pacienților la dispozitive medicale.

Cu un scor de maturitate digitală semnificativ mai scăzut decât media UE, o țară care se poziționează ca un hub IT, spre deosebire de alte țări din UE, România nu are politici în ceea ce privește digitalizarea în sănătate, ID-ul electronic de sănătate, interoperabilitatea sau fișele medicale electronice. Digitalizarea la scară largă necesită un mediu cultural, politic, economic și legislativ puternic pentru a stabili un cadru stabil și sustenabil.

Întrucât numărul de dispozitive medicale din spitalele românești este pe de o parte cel mai scăzut din UE și, pe de altă parte, foarte sub utilizat, este esențial să fie prioritizate acele inițiative care contribuie la un acces mai bun la dispozitivele medicale și utilizarea acestora pentru a optimiza traseul pacientului de la diagnostic la monitorizare.

Fluxuri principale ce trebuie prioritizate în finanțare

În ceea ce privește opțiunile de finanțare, raportul indică mai multe fluxuri principale care trebuie prioritizate.

Acestea includ fondurile UE – redresare și reziliență, fonduri EU4Health, înființarea unui Fond de inovare dedicat pentru a stimula accesul timpuriu la medicamente și terapii inovatoare, similar țărilor din Europa în care un astfel de fond a fost introdus cu succes în ultimii ani.

România va avea la dispoziție mai multe surse de fonduri UE în următorii 5 ani, care trebuie valorificate pentru a debloca finanțare pentru inovare și reforme structurale, dar pentru a le accesa cu succes, este nevoie de creșterea capacității prin instruire, acces la expertiză și măsurarea și stimularea performanței.

Pentru a da curs apelurilor la acțiune incluse în raport este nevoie de un parteneriat solid între industrie și decidenți, care trebuie să colaboreze pentru a progresa în ce privește sănătate. Numai prin eforturile combinate ale tuturor părților interesate, publice și private vor putea fi implementate cu succes  proiectele inovatoare în domeniul sănătății, reformele și strategiile.

AmCham România și membrii săi care activează în domeniul sănătății vor continua să promoveze recomandările identificate de analiza „Sănătatea ca investiție pe termen lung” rămânând angajați într-un dialog constructiv menit să transforme viziunea în realitate pentru România.

Raportul poate fi accesat aici:

Sănătatea ca investiție pe termen lung – Sumar executiv, în format PDF

Sănătatea ca investiție pe termen lung – Integral, în format PDF

Reamintim că AmCham România (Camera de Comerț Americană în România) este între cele mai reprezentative asociații ale comunității de afaceri din România,  recunoscută drept un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea României sau dinamica relațiilor comerciale între SUA și România.