Aflându-mă recent invitată în Armenia, împreună cu scriitorul Varujan Vosganian, la cea de-a Cincea Conferinţă Panarmeană a Scriitorilor, am avut privilegiul de a sta vreme de cinci zile în staţiunea montană (1.500 m.) Dzaghcaţor, la o distanţă de 50 km de capitala Erevan, cuprinsă de o caniculă uscată, neobişnuit de arzătoare. Mai fusesem şi altă dată la Dzaghcaţor, când vizitasem un excepţional complex mânăstiresc – Kecearis – datând din secolele XI–XIII. De această dată, într-o pauză a lucrărilor Conferinţei, aveam să descopăr singura instituţie de cultură din localitate – Muzeul memorial al fraţilor Orbeli. (...)

  Actul terapeutic are două verigi la fel de importante: medicul şi pacientul. Neparticiparea sau neimplicarea oricăruia dintre ei are acelaşi rezultat: eşecul actului medical. Succesul unui act medical ţine într-o mare măsură şi de modul în care pacientul înţelege să se implice în procesul său de vindecare. Din această perspectivă,o bună comunicare medic–pacient este vitală. (...)

   Situaţia actuală în Medicina dentară nu trebuie să ne uimească, ea este rezultatul absolut firesc al concepţiei „democratice dentare“ în virtutea căreia puterea vine de jos şi se sprijină în mod esenţial pe majoritate. Practic, aceasta duce, în concluzie, la excluderea competenţelor reale, căci competenţa reprezintă întotdeauna o superioritate cel puţin relativă, care nu poate fi decât apanajul unei minorităţi, minoritatea chirurgicală. (...)

   Dacă studiezi o carte serioasă de management, la capitolul care tratează nu cum să dispară o întreprindere sau o instituţie, ci cum să reziste sau să se dezvolte în condiţii noi şi într-un mediu turbulent (pentru această treabă este nevoie de manageri), vei găsi în subcapitolele privind planificarea şi strategia următoarele: „Este evident că metodele tradiţionale ale planificării pe termen lung cu atenţia lor îndreptată în «interior», cu accent pe buget şi personal, au devenit nepotrivite şi insuficiente pentru conducerea organizaţiilor într-un mediu turbulent. (...)

   Centrul de Chirurgie Robotică din cadrul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca a organizat, recent, primul curs internaţional de chirurgie robotică din România. Acest curs a beneficiat de sprijinul Institutului European de Oncologie din Milano, al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca şi, nu în ultimul rând, de cel al Aging Male Romanian Association. La acest eveniment medical au participat 57 de medici urologi, chirurgi generalişti şi ginecologi din Serbia, Italia, Republica Moldova, Bulgaria şi România. (...)

   Colegiul Medicilor din România consideră că asigurarea unei relaţii transparente cu companiile din industria farmaceutică este primul pas pe care corpul medical îl poate face cu minimum de resurse şi maximum de beneficii în termeni de încredere la nivelul pacienţilor şi al corpului social. Chestiunea transparenţei între industrie şi medici este bine reglementată în Statele Unite ale Americii, Australia, Noua Zeelandă şi în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană. (...)

    Datele furnizate de supraveghere au reprezentat informaţiile care au asigurat monitorizarea, adaptarea strategiei şi progresul controlului eradicării. Setul minim de informaţii culese se referea la prezenţa noilor focare, la gradul de difuziune al izbucnirilor epidemice, la caracteristicile cazurilor după gen, vârstă şi status vaccinal. Deciziile strategice s-au bazat pe urmărirea indicatorilor de morbiditate şi mortalitate cu care se evalua progresul eradicării şi se justifica politica deciziilor şi conducerea programului. (...)

  Povestea acestui excelent flebolog de la Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament „Dr. Victor Babeş“ Bucureşti, care a imaginat cu decenii în urmă – în premieră pe plan internaţional – o nouă metodă chirurgicală pentru tratamentul ulcerului de gambă, reuşind să dea strălucire unui domeniu de nişă, o puteţi afla citind interviul pe care mi l-a acordat de curând. (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    În succesiunea de întâmplări considerate de interes jurnalistic – cele mai multe, în fapt, de o reiterată banalitate, altele de ascuns interes comercial (sub forma aşa-ziselor conferinţe de presă: doi vorbesc, patru ascultă şi apoi întreabă pe lângă subiect) care, ulterior, se cer a fi scoase la lumină în redacţii – prea puţine sunt evenimente, prin organizare, participare şi semnificaţie. Un astfel de eveniment a fost cel despre care am relatat într-o notă publicată în „Viaţa medicală“ din 23 iulie a.c., intitulată „În spiritul jurământului hipocratic“. Se referea la dezvelirea, în curtea Institutului Clinic Fundeni, a bustului în bronz reprezentându-l pe marele chirurg Dan Setlacec, o realizare a sculptorului Ionel Stoicescu, la un an de la dispariţia Profesorului, prin diligenţele elevilor săi, în speţă a dlui prof. dr. Irinel Popescu. Această „filială“ neuitare, faţă de părintele lor spiritual, m-a impresionat prin raritatea gestului în zilele ce se petrec, dar şi prin sperata forţă a exemplului. Cu atât mai mult azi, când, atingând vârsta pensionării, maeştrii de până atunci pleacă pe scara de serviciu, iar în privinţa „eternizării“ memoriei lor, lucrurile stau ca în cazul bustului savantului Victor Babeş, de la Facultatea de Medicină din Bucureşti, care se înfăţişează miilor de studenţi români şi străini mutilat, în indiferenţa conducerii UMF „Carol Davila“… (...)

   Constituirea unui Panteon al României care să pună în evidenţă personalităţile marcante, de intensă strălucire, din patrimoniul nostru cultural şi spiritual, a devenit o datorie morală pentru cel mai înalt for al conştiinţei româneşti, Academia Română.

   În acest sens, Fundaţia Panteonul României, asociaţie nonprofit, organizează un concurs de idei în scopul prezentării unor opinii avizate asupra unui monument ce se doreşte să nu fie doar o oglindire a instituţiilor similare din Europa, ci să reflecte un stil arhitectonic tradiţional românesc. (...)