De manipulări (şi de automanipulări) nu ducem lipsă. Nici de şantaj sau autoşantaj. Doar că nu ştim de unde vin ele sau dacă practicanţii lor sunt conştienţi de ceea ce fac. ŞANTAJUL SENTIMENTAL este cu atât mai greu de diagnosticat şi de înfruntat cu cât el se manifestă, de obicei, între oameni apropiaţi. Între părinţi şi copii, între fraţi, între prieteni, între iubiţi, între şefi şi subalterni, între oameni care se cunosc bine şi se pot sprijini unii pe alţii.

  Deschizând cartea autoarelor Susana Forward şi Dona Frazier, apărută la editura „Trei“, în traducerea Marilenei Dumitrescu, aflăm că există nenumărate forme de şantaj sentimental, dar, în ciuda diversităţii, o analiză la rece poate recunoaşte o aceeaşi schemă de evoluţie a lucrurilor: cineva cere ceva altcuiva (bani, o favoare, o conduită anume) şi dacă acesta nu e dispus să accepte cererea, primul face presiuni, care, în caz de insucces, sunt urmate de ameninţări (mai mult sau mai puţin directe), iar şantajul se împlineşte atunci când, în fine, victima cedează. Cedează fie din teamă, fie din datorie (de fiu, de frate, de părinte, de prieten, …de cetăţean sau de om), ori din pricină că se simte (pe drept sau pe nedrept) vinovat de ceva anume. (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    După ce vor fi reduse 9.300 de paturi şi vor fi achitate datoriile către furnizori, spitalele vor fi pregătite pentru transferul, până la 1 iulie 2010, către autorităţile locale. Cele trei comisii ale Ministerului Sănătăţii care au început la sfârşitul lunii februarie o amplă analiză în toate unităţile sanitare cu paturi şi-au finalizat evaluarea. Conform raportului, aproximativ 7,15% din paturile existente vor fi reduse, astfel încât structurile spitalelor să poată corespunde nevoilor locale. Reprezentanţii personalului medical şi local din fiecare judeţ au fost consultaţi şi şi-au dat acordul cu privire la aceste decizii. (...)

    A cincea ediţie a campaniei naţionale de depistare şi prevenire a leziunilor maligne şi premaligne cutanate a debutat săptămâna trecută cu mai multe întâlniri şi evenimente. La conferinţa de presă de vineri, 7 mai, Societatea Română de Dermatologie (SRD) şi două mari firme partenere (Laboratoarele Avène şi Merck Sharp&Dohme) au lansat EuromelanomaDay 2010 – Ziua europeană pentru depistarea melanomului. Iniţiativa europeană, la care sunt angrenate 28 de state, va avea ca dată finală 25 mai. Atunci, medici dermatologi din toată ţara, voluntari, vor oferi consultaţii pentru pacienţi (în acest sens s-a instituit o linie verde telefonică gratuită 0800 811 101 pentru programări). (...)

   Sub egida Societăţii Române de Oncohematologie Pediatrică (SROHP), Spitalului Clinic de Urgenţă – Clinica Pediatrie I – Târgu Mureş, Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, Colegiului Medicilor Mureş şi cu sprijinul Asociaţiei „Împreună cu Copiii Bolnavi de Cancer“, în zilele de 16–18 aprilie s-au desfăşurat lucrările celei de-a 22-a Reuniuni de Oncohematologie Pediatrică. (...)

   Lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, nu demult aniversate, sloganul „Urbanizarea şi sănătatea“ devine un interesant subiect de editorial din numărul 4/2010 al revistei VIAŢĂ + SĂNĂTATE. Semnat de dl dr. Valentin Nădăşan, articolul este (cum îl subintitulează autorul) „o privire realistă“ a fenomenului de urbanizare reflectat în sănătatea populaţiei: „…o mulţime de probleme (…) extrem de dificile, cum ar fi asigurarea apei potabile, tratarea apelor reziduale, gestionarea reziduurilor menajere (…) prevenirea accidentelor rutiere şi de muncă (…) depistarea din timp a apariţiei unor noi germeni infecţioşi, în vederea intervenţiei prompte pentru combaterea epidemiilor“. (…)

   Câteva precizări, nu din precauţie şi nici din laşitate (deşi îmi amintesc de vorbele unui mare profesor de odinioară: „Mulţi ar fi laşi dacă ar avea curaj“), ci întru clarificarea obiectivelor urmărite în acest serial. Nu înainte de a observa că dicţionarul doctorului Michel Dupont, deşi reprezintă o sursă de date adesea de negăsit în alte dicţionare, este extrem de sărac în biografii ale medicilor din Estul european. Altminteri, nu lipseşte nicio regiune a globului şi aproape nicio perioadă fastă din evoluţia medicinii diferitelor popoare. Să fie în cauză doar vicisitudinile istoriei? De o ignorare deliberată nu poate fi vorba, ci probabil de absenţa unor referinţe sau precaritatea celor pe care autorul le-a avut la îndemână. (...)

   Anul acesta, Ziua Naţională a Transplantului (30 aprilie) a fost sărbătorită pentru a şasea oară, în ambianţa naturală a unei strălucitoare dimineţi de primăvară, dătătoare de optimism şi speranţă, la Clubul Diplomatic din Bucureşti. Organizatori: Romtransplant şi Fundaţia pentru Transplant (preşedinte, dr. Victor Zota). Programul manifestării a cuprins expuneri ale dnilor profesori doctori Irinel Popescu, Radu Deac, Andrei Firică şi luări de cuvânt ale unor persoane transplantate de multă vreme, ceea ce motivează caracterul jubilatoriu şi emoţional al întâlnirii – de peste un deceniu de la intervenţia operatorie (coincizând cu începerea Programului pentru transplantul de ficat) – chiar mai mult ca durată, pentru cei cu succes în transplantul de inimă. La microfon s-au aflat, de asemenea, coordonatori locali de transplant, personalităţi ale societăţii civile, iar în sală au asistat reprezentanţi media. Reuniunea a fost deschisă de un filmpledoarie pentru donarea de organe şi acceptul familiei pentru aceasta, intitulat: On the Side of the Life (producţie spaniolă). (...)

   Eveniment organizat de Global Initiative for Asthma (GINA), Ziua Mondială a Astmului, marcată anul acesta la 4 mai, a avut tema „Îţi poţi controla astmul!“. Campania desfăşurată în municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, între 3 şi 9 mai a.c., a debutat cu o conferinţă de presă, în Capitală, susţinută de dnii prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, şi prof. dr. Miron Bogdan, preşedintele Comisiei de Pneumologie din MS. (...)