Newsflash
OPINII

Între medicament și drog

de Dr. Vlad STROESCU - oct. 18 2024
Între medicament  și drog

Pe lista celor mai citite articole din buletinul de știri al Asociaţiei Americane de Psihiatrie (APA) se află un articol despre pericolele unui nou drog care face obiectul frământării consiliului APA de psihiatrie a adicţiei.

Ca majoritatea drogurilor, și cel nou are deja mai multe porecle de alint. O menţionăm pe cea mai sugestivă: heroină de benzinărie. Se numește așa pentru că, deși poţi să ţi-o cumperi de pe drum, la doze mari are un efect asemănător opioidelor.

Substanţa nu e reglementată de agenţiile federale antidrog, nici de FDA în SUA, dar este vândută „la liber”, în benzinării sau drogherii, ca supliment alimentar cu veleităţi de medicament de slăbit sau nootrop. La nivel local, e deja interzisă în nouă state, ceea ce nu a împiedicat o creștere exponenţială a consumului în ultimul deceniu, măsurată prin numărul de apeluri la centrele de dezintoxicare. Se detaliază, în articol, potenţialul mascat de dependenţă, sevraj și toxicitate.

Prescriptorul european ar putea fi foarte surprins de cele de mai sus, pentru că substanţa, numită tianeptină, este aici un vechi anti­depresiv, inventat și aprobat în Franţa la sfârșitul anilor '80 și ulterior în mai multe ţări europene, asiatice și din America Latină. A avut multă vreme reputaţia unei substanţe „blânde”. E un medicament frecvent prescris, de care nimeni nu se teme, care în multe ţări nu are vreun regim special de prescriere, iar în altele (cum e Franţa, din 2012) are un control similar narcoticelor. Cazurile de dependenţă și abuz sunt rare: în Franţa au fost estimate la circa 0,1% dintre pacienţii trataţi. La noi sunt anecdotice.

Două continente, două situaţii radical diferite: într-o parte a lumii – drog periculos; în cealaltă – medicament obișnuit (la doze de zeci sau chiar sute de ori mai mici).

În ţările europene, medicamentul e supus aprobărilor uzuale și accesibil doar cu prescripţie, în doze terapeutice. În SUA – o combinaţie de lipsă de reglementare (poate fi ușor procurat) și interdicţie ce duce la abuz și complicaţii. E foarte posibil însă ca, printr-un efect de ricoșeu, cazuistica americană să influenţeze practica și reglementările europene viitoare.

Cu siguranţă e o lecţie de învăţat de aici, în ceea ce privește politicile viitoare legate de consumul de substanţe. Nu o să obosim să subliniem că e o mare diferenţă, pe care adesea legile nu o recunosc, între pacientul care se ocupă de sănătatea lui și persoanele care abuzează de droguri. Dar în ce măsură aceste diferenţe sunt individuale și nu, mai curând, politice, birocratice, disregulatorii?


Notă autor:

Referinţe:
https://psychiatryonline.org/doi/10.1176/appi.pn.2024.09.9.14
https://www.has-sante.fr/jcms/c_1636934/fr/stablon-ct-10411-12029-version-anglaise

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe