Newsflash
Știri

Ziua Mondială a Ficatului, marcată la 19 aprilie

de Florentina Ionescu - apr. 20 2021
Ziua Mondială a Ficatului, marcată la 19 aprilie

Medicii atrag atenția, în contextul Zilei Mondiale a Ficatului, că steatoza hepatică, adică boala ficatului gras, este insuficient diagnosticată și tratată.

La nivel global, o persoană din patru (25%1) suferă de steatoză hepatică, o afecțiune care evoluează silențios și care are implicații majore asupra sănătății. Ghidurile recomandă efectuarea unei ecografii abdominale anuale, pentru un diagnostic precoce. 

ziua mondiala a ficatului
Sursa foto: mohamed Hassan de la Pixabay 

În cazul depistării afecțiunii, se impune modificarea stilului de viață, tratament medicamentos sub supraveghere medicală și tratamentul patologiilor asociate2.

Creșterea gradului de conștientizare

În fiecare an, la 19 aprilie este marcată Ziua Mondială a Ficatului, prin care se dorește creșterea gradului de conștientizare a importanței sănătății ficatului și a problemelor de sănătate pe care le pot provoca afecțiunile hepatice.

Statisticile arată totodată că afecțiunile ficatului netratate corespunzător și la timp conduc anual la 2 milioane de decese3,4, potrivit unui comunicat de presă al companiei Sanofi remis redacției.

Anul acesta, Sanofi – prin divizia de Consumer HealthCare, cu sprijinul comunității medicale, atrage atenția asupra uneia dintre cele mai întâlnite, dar insuficient diagnosticate și tratate afecțiuni ale ficatului, steatoza hepatică non-alcoolică (NAFLD - Non Alcoholic fatty Liver Disease).

NALFD afectează în mod special5:

  • persoanele adulte, aparent sănătoase, cu vârsta peste 35 ani și cu cel puțin un factor de risc,
  • persoanele supraponderale sau obeze,
  • pacienții cu diabet zaharat tip 2,
  • pacienții cu dislipidemie,
  • persoanele cu sindrom metabolic. 

Nedescoperită și netratată corespunzător, steatoza hepatică non-alcoolică evoluează în timp, contribuind la dezvoltarea afecțiunilor hepatice severe.

importanța screeningului timpuriu

„Boala ficatului gras este dificil de identificat de către pacient deoarece nu se manifestă prin simptome specifice. De aceea este recomandat ca orice persoană cu vârsta de peste 35 de ani să facă anual o ecografie abdominală pentru a-și verifica sănătatea ficatului. Ficatul gras este o afecțiune cu evoluție progresivă și uneori este diagnosticată în stadii avansate de boală. Cu cât este depistată mai devreme, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari și poate fi evitată evoluția spre forme severe”, a declarat prof. dr. Mihai Mircea Diculescu, medic primar gastroenterologie, șef de clinică Gastroenterologie 2 Institutul Clinic Fundeni.

Managementul tratamentului NAFLD

„Tratamentul bolii ficatului gras non-alcoolic se bazează pe 3 piloni principali: modificarea stilului de viață, tratamentul patologiilor asociate și tratament medicamentos hepatotrop cu agenți medicamentoși a căror eficacitate a fost demonstrată clinic”, subliniază prof. dr. Mihai Mircea Diculescu.

Societatea Română de Gastroenetrologie și Hepatologie precizează că

„tratamentul farmacologic hepatoprotector trebuie să se facă conform principiilor medicinei bazate pe dovezi, cu medicamente care și-au dovedit eficacitatea în studii clinice (...). Nu este recomandată utilizarea hepatoprotectoarelor cu statut de supliment alimentar, dacă compoziția lor nu este clar studiată.”6

În opinia dr. Lorena Petcu, Medical Lead, Sanofi Consumer HealthCare Romania & Moldova, steatoza hepatică reprezintă o problemă majoră de sănătate care trebuie abordată cu maximă responsabilitate:

„Pe de o parte, populația trebuie să fie foarte atentă la stilul de viață – este drept, greu încercat în perioada pandemiei COVID-19. Pe de altă parte, este important să se adreseze medicului pentru un diagnostic și un tratament medicamentos corect și eficient”. 

Dr. Lorena Petcu a adăugat că compania pe care o reprezintă a investit în ultimii 50 de ani resurse consistente în cercetare pentru a dezvolta medicamente utilizate în tratamentul afecțiunilor hepatice și că acordă o importanță deosebită componentei de educare prin campanii dedicate atât publicului larg, cât și profesioniștilor din domeniul sănătății.


Notă autor:

1. Chalasani N, Younosssi Z, Lavine JE. The diagnosis and management of nonalcoholic fatty liver disease: Practice guidance from the American Association for the Study of Liver Diseases. Hepatology. 2018;67(1):328-357.
2. EASL–EASD–EASO 2016 Clinical Practice Guidelines on the management of non-alcoholic fatty liver disease. J Hepatol 2016;64:1388–402
3. Byass P.: The global burden of liver disease: a challenge for methods and for public health. BMC Med. 2014;12:159
4. Younossi, Aaron B. Koenig, Dinan Abdelati, et al. Global Epidemiology of Nonalcoholic Fatty Liver Disease—Meta-Analytic Assessment of Prevalence, Incidence, and Outcomes. Hepatology. 64(1):2016
5. Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie: Scrisoare metodologică privind abordarea pacientului cu ficat gras non-alcoolic la nivelul medicinei primare
6. Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie: Scrisoarea metodologică privind tratamentul pacientului cu ficat gras non-alcoolic

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe