Cea de a treia ediție a Noutăților în gastroenterologie, copreședinți prof. dr. Andrada Seicean și prof. dr. Cristian Gheorghe, a propus celor prezenți, peste 250 de persoane, un număr de 48 de lucrări șapte simpozioane satelit, abordări in extenso ale unor patologii deopotrivă actuale și cu rezolvări în timp. 
Multe dintre lucrări au abordat subiecte legate de dietă, de factorii genetici asupra cărora nu putem interveni, de continuare a fumatului care apare până la o treime la populația tânără și, nu în ultimul rând, de modificare a microbiomului. 

„Putem influența unii dintre acești factori, cum sunt dieta, îmbunătirea stilului de viață. Și cum spuneam, factorii genetici nu pot fi influențați, trebuie să mergem înainte cu încărcătura genetică pe care o avem. Obezitatea continuă să fie o problemă în țara noastră, una serioasă, este tot mai des prezentă la tineri, plusul venind din asocierea cu alte boli cardiovasculare, ficat gras, riscul de cancer”, a declarat prof. dr. Andrada Seicean.

Alte subiecte dezbătute în cadrul reuniunii medicale au vizat medicamentele pentru scăderea în greutate, care se dovedesc a fi promițătoare, cu reacții adverse care pot fi monitorizate.

„Sunt tratamente medicamentoase cărora le putem asocia tehnicile invazive sau chirurgicale, endoscopice de micșorare a stomacului și de reducere a capacității gastrice pentru alimente. Medicamentele pe care noi le recomandăm au în spatele lor studii clinice extrem de riguroase, care includ mii de pacienți. Se fac comparații cu pacienții care nu iau medicamente, comparații pentru diferite doze, pacienții sunt monitorizați luni sau ani de zile, inclusiv cu reacțiile adverse. Și atunci, când rezultatele sunt publicate în reviste de profil de mare impact, știi că poți avea încredere în datele respective”, a explicat prof. dr. Andrada Seicean.  

Aceasta a adăugat că procesul de intrare pe piața europeană, americană a medicamentelor este unul de lungă durată: „Sunt etape pe care fiecare medicamente le parcurg. Este și o evaluare  continuă a eficienței medicamentului, a riscurilor pe care le ridică. Cât privește medicamentele naturiste, ele nu au în spatele lor studii clinice, iar cei care le folosesc o fac pe riscul lor”. 

Tehnici actuale în gastroenterologie

În discuție au fost aduse și tehnicile actuale utilizate în gastroenterologie. Este vorba despre tehnici de endoscopie, care tind să înlocuiască anumite acte chirurgicale: „Mă refer la endoscopia polipilor colonici în principal, dar și ecoenodoscopia din  bolile biliopancreatice, acestea din urmă în creștere alarmantă”.

Din agenda reuniunii medicale nu a lipsit subiectul cancerului colorectal sau pancreatic: „Cancerul colorectal rămâne primul ca și frecvență. Este însă, ca să zicem așa, mai de dorit cel colonic, nu și cel rectal. În cel colonic prognosticul este mai bun, iar cu medicamentele actuale poate fi ținut sub control foarte bine. În creștere este cancerul pancreatic. Noi vedem acum mai mult cancer pancreatic decât am văzut în urmă cu 20 de ani. Nu sunt explicații [pentru această creștere]. Au fost executate zeci de mii de studii genetice, nu s-a ajuns la nicio concluzie. Obezitatea poate fi o cauză”, a menționat prof. dr. Andrada Seicean.

În acest context, ea a arătat că, în cancerul pancreatic, supraviețuirea la cinci ani rămâne în continuare în jurul valorii de 10%, „ceea ce este foarte puțin în ciuda investițiilor masive făcute de industria farmaceutică, chimioterapicele nu reușesc să țină sub control această boală”.

Patologie diversă

Cele cinci sesiuni științifice au abordat patologii diverse, de la boala inflamatorie intestinală și bolile tractului gastrointestinal inferior și superior la bolile biliopancreatice și hepatologie.  hepatologie. 

„Intră în discuție și cancerul gastric care, pentru a fi identificat la timp, cere o selecție atentă a pacienților care fac endoscopie și o recunoaștere corectă a leziunilor precoce gastrice. Prin specialitatea noastră, avem foarte mult de a face cu pacienți care consumă alcool, adăugând și complicațiile generate de consumul de alcool., includ aici vârstele tinere, majoritatea reprezentând-o 40+”, a conchis prof. dr. Andrada Seicean.

Un subiect de interes a fost și boala intestinală inflamatorie (IBD), în acest sens, fiind discutate teme precum diagnosticul endoscopic (cu rol important în evaluarea postoperatorie, în terapia intervențională, în  răspunsul la tratament); endoscopia terapeutică (cu fiecare puseu, fibroza se acumulează și, din păcate, încă nu avem o terapie antifibrotică, de aici și opțiunile terapeutice limitate; în discuție au fost abordate dilatația endoscopică cu balon, stricturotomia endoscopică, stentarea endoscopică, managementul endoscopic al fistulei și abceselor în IBD, stricturile Bolii Crohn, managementul endoscopic al colitelor neoplazice, dar și managementul endoscopic al complicațiilor pouch în UC); ileostomia în IBDtipuri de ileostomii: preoperatorie, intraoperatorie, postoperatorie, când facem ileostomie temporară, când permanentă la pacienții cu IBD) sau vaccinarea în IBD (factori de risc pentru infecții la pacienții cu IBD).

Problemele pancreatice și de tract intestinal

Bolile tractului intestinal inferior au fost abordate prin screening-ul cancerului de colon, Ustekinumab-ul în Boala Crohn, viața pacienților cu sindrom de colon iritabil, rezecția de polip la pacienții la care se administrează anticoagulante și antiagregante. 

Bolile bilio-pancreatice au fost discutate prin diagnosticul timpuriu și rolul endoterapiei în tratamentul pancreatitelor cronice, pancreatitele autoimune cauzate de o anormalitate autoimună, pancreatitele post ERCP (pentru a trata calculii din canalul biliar comun, stricturi sau blocaje cauzate de tumori; pancreatitele sunt și rămân cele mai comune, dar și serioase complicații ale ERCP), colangiocarcinomul în diagnosticul pentru terapie, drenajul colecțiilor fluide pancreatice (drenajul precoce sub 4 săptămâni este sigur și eficient; intervenția timpurie nu garantează și scurtarea spitalizării), rezectabilitatea odată ce diagnosticul PDAC este stabilit; EUS pentru acuratețea diagnosticului. 

Boala tractului intestinal superior a fost discutată prin prisma tratamentului GERD, de la medicație la tehnici endoscopice, prin cea a provocărilor terapeutice în tratamentul acalaziei și prin prisma endoscopiei bariatrice – standardul de aur în obezitate (gastroplastie endoscopică-terapie nouă pentru România; ESG este mai puțin invaziv decât chirurgia).

În fine, sesiunea dedicată  hepatologiei a pus în dezbatere subiecte precum prevalența globală a ficatului gras (boală tăcută și progresivă, cu două fenotipuri), perspectivele noi în terapia avansată a acestei afecțiuni , transplantul hepatic în boala ficatului gras, particularități clinice ale hipertensiunii portale în această afecțiune, profilul distinct al cancerului hepatic asociat (în diagnosticul radiologic, existența steatozei face greu rezultatul), hepatitele autoimune, anticoagulantele în boala hepatică, tratamentul hemoragiilor din varicele esofagiene și gastrice .