Peste tot în lume, în cele mai multe cazuri, cancerul ovarian este depistat în stadii tardive, au atras atenția participanții la o masă rotundă organizată recent la sediul Ambasadei SUA în România. Aceasta pentru că, spre deosebire de alte patologii oncologice, pentru această afecțiune nu există o metodă de screening eficientă, iar simptomele sunt de multe ori vagi. Cu toate acestea, specialiștii au la îndemnă câteva instrumente pe care le pot folosi în scop preventiv. Unul dintre acestea este comunicarea eficientă cu pacientele despre simptomele la care să fie atente și despre factorii care le pot proteja de apariția cancerului ovarian.

„Toată lumea știe cum să se ferească de cancerul de col uterin. S-a vorbit foarte mult în ultimii ani. (...) Metodele de prevenție, vaccinarea au fost puse pe tapet. Nu știu câte femei de la noi cunosc, procentual, ce le-ar proteja de cancerul ovarian. Foarte puține (...) Factorii care protejează o femeie de cancerul ovarian sunt (...) sarcini cât mai multe, sarcini cât mai devreme, alăptare cât mai prelungită. Exact direcția opusă față de cea în care se îndreaptă societatea civilizată în general”, a punctat prof. dr. Dominic Iliescu, medic primar Obstetrică-Ginecologie la Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova.

La fel de importantă este și conștientizarea simptomelor la care femeile – mai ales cele cu vârste de peste 40-50 de ani – ar trebui să fie atente. Este vorba despre simptome precum greață, constipație, balonare, care pot apărea la un moment dat fără motiv, și care nu dispar indiferent de tratamentele utilizate. Acestea ar trebui să le dea de gândit femeilor și ar trebui să le determine să solicite un consult de specialitate, a precizat medicul amintit.

Managementul cazurilor la risc și comunicarea publică

La rândul său, dr. Simona Pârvu, directorul general al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), a arătat că, în lipsa unor metode de screening eficiente, prevenția cancerului ovarian ar trebui să vizeze pe de-o parte identificarea și managementul persoanelor la risc ( de exemplu, femeile care au avuta cazuri de cancer ovarian în familie), iar pe de altă parte, standardizarea investigațiilor inițiale în medicina de familie și ginecologie.

„Foarte importantă este standardizarea investigațiilor inițiale în medicina de familie și ginecologie și, de asemenea, trimiterea rapidă către centre de expertiză în oncologie ginecologică. A doua direcție importantă o reprezintă concentrarea pe riscul înalt, genetică, consiliere și prevenție chirurgicală. Cea mai eficientă depistare pentru cancerul ovarian este de fapt identificarea și managementul persoanelor cu risc înalt”, a subliniat dr. Simona Pârvu.

Comunicarea publică – mai precis educarea populației în ceea ce privește simptomele persistente – este și ea la fel de importantă, a adăugat reprezentanta INSP: „Comunicarea publică (...) ar trebui să se concentreze mai mult pe simptome persistente, praguri de prezentare la medic, diferența dintre investigație la simptome versus screening. Importanța istoricului familial este de asemenea o direcție care trebuie abordată continuu și trimiterea la testarea genetică atunci când este cazul. Testarea genetică în masă nu reprezintă un răspuns la această problemă”.