În perioada 31 iulie-2 august, la Negrești-Oas, a avut loc cea de-a XVI-a ediție a Zilelor Medicale ale Țării Oașului. În premieră, la reuniune au participat și asistenți medicali.
Tema de anul acesta a Zilelor Medicale ale Țării Oașului a fost „De la sindromul metabolic la sindromul cardio-vasculo-reno metabolic: între realitatea clinică și perspective terapeutice”. În premieră, anul acesta, la reuniunea medicală au participat și asistenții medicali.
La o primă vedere sunt de reținut următoarele: trei sesiuni științifice-sindromul metabolic: concept și patogeneză; complicații și asocieri patologice în sindromul metabolic I și II; obezitatea în cadrul sindromului cardio-reno-metabolic (SCRM), un număr de 15 lucrări prezentate, prilejul celor prezenți, aproape 80, de a fi la zi cu noutățile propuse în cadrul reuniunii medicale.
Genericul ales demonstrează, pentru a câta oară, că medicina este într-o continuă schimbare, toate noutățile fiind rodul cercetărilor la patul celor suferinzi, în laboratoare și biblioteci, prezențe în cadrul altor congrese internaționale, cercetări personale sau/și în echipe multidisciplinare. Sunt cazuri concrete, provocatoare prin patologii, toate la un loc conturând unicitatea profesiei de medic.
Lucrările prezentate au avut un grad egal de interes, pornind chiar de la prima dintre ele – „Sindromul metabolic de la prima descriere până azi: concept, evoluție” –, pusă în discuție de conf. dr. Vasile Negrean, cu o concluzie clară: sindromul cardio-vasculo-reno metabolic marchează o transformare esențială față de sindromul metabolic tradițional, fiind vorba de noi viziuni și abordări, începând cu diagnosticul care necesită o evaluare comprehensivă și terminând cu terapia farmacologică adaptată în funcție de stadiul CRM.
Lucrarea „Steatoza hepatică: redefinirea nomenclaturii. Screening și algoritm” diagnostic a evidențiat criterii de diagnostic pentru subcategoriile bolii ficatului gras. Provocările: SLD în absența factorilor de risc cardiovascular; lipsa unei definiții sau a unei mențiuni privind ciroza asociată MASLD; terminologia în populația pediatrică; pandemia de obezitate (în România tendința de creștere a obezității cu asociația de comorbiditate); creșterea obezității care influențează pacienții MASLD, care ajung pe lista transpaltului hepatic. Ca măsuri sunt de menționat prevenția primară, stratificarea riscului de fibroză hepatică, trimiterea pacienților spre un centru terțiar de diagnosticare.
Prezentarea despre hiperuricemia asimptomatică (primară, secundară; cauze, simptome, evoluția gutei, factori de risc) a pus în discuție nivelul crescut al acidului uric în sânge, fără existența unor manifestări vizibile. Este primul pas în evoluția gutei, între consecințele clinice figurând și nefropatia urică, litiaza renală urică; este asociată cu HTA, boala renală cronică, sindromul de rezistență la insulină, boli cardiovasculare, diabetul zaharat, sindromul metabolic.
Când vorbim despre dislipidemii în contextul actual al sindromului metabolic, avem în vedere o patologie multisistemică, referindu-mă la VLDL, LDL, HDL, IDL. Tema abordată a vizat dislipidemiile genetice și cele cu manifestări secundare (obezitate, diabet zaharat, afecțiuni tiroidiene, afecțiuni renale, sindromul Cushing). Cauzele nu trebuie căutate mult: consum de alcool, fumat, regim alimentar bogat în grăsimi saturate. Tratamentul include terapia nutrițională, exercițiile fizice, tratament medicamentos, un stil de viață sănătos.
Disruptorii endocrini în tulburările metabolice, cu consecințe asupra sănătății umane sunt și rămân o problemă de sănătate publică. Disruptorii endocrini afectează sinteza hormonilor, transportul și excreția acestora, cu efecte în probleme de reproducere, tulburări metabolice (obezitate, diabet zaharat), perturbarea funcției tiroidiene, influență în apariția bolii coronariene, efecte neurologice, cancer; au capacitate de transmitere la descendenți, producând modificări celulare, moleculare, genetice.
Manifestările reumatologice în bolile metabolice și endocrinologice au vizat trei patologii: diabetul zaharat (sindromul de tunel carpian, tenosinovita de flexori, Boala Dupaytren, periaartrita, cheiroartropatia diabetică, mionecroza, amiotrofia, artropatia Charcot, DISH/hiperostoza difuză idiopatică), hemocromatoza (cea mai fecventă boală genetică în populațiile europene) și Boala Gaucher (afectarea scheletului, crize osoase, durere lombară/dorsală/șolduri/umeri).
Lucrarea „Aritmii în sindromul cardio-reno-metabolic” a evidențiat mortalitatea aritmogenă crescută în stadiile avansate III și IV; în SCRM există interacțiuni strânse între inimă (insuficiența cardiacă), rinichi (acumulare de toxine în organism) și metabolism (diabet, obezitate, sindrom metabolic) ce duc la inflamația sistemică și disfuncția endotelială, iar acestea pot declanșa aritmii. În concluzie, fibrilația atrială este principala aritmie asociată cu SCRM.
Cât privește profilul evolutiv al modificărilor în SCRM, se impune gestionarea în echipe multidisciplinare, o abordarea holistică, în care pacientul este diagnosticat ca un întreg, prin și în totalitatea afecțiunilor pe care le are.
Lucrarea „Metodele de cuantificare și managementul modern al obezității” a interesat prin datele la zi oferite, deloc îmbucurătoare, pornind de la faptul că obezitatea este o problemă complexă de sănătate publică. Astfel, în 2024 România ocupa locul1 în Europa la obezitate cu 38% adulți afectați!, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Un alt raport OMS indică faptul că în anul 2023, 60% dintre români erau supraponderali. Tema a fost abordată prin cauze, tipuri (subponderal, normoponderal, supraponderal, obezitate grad 1 și 2, obezitate morbidă), risc de boală, factori de risc. Principiile tratamentului obezității vizează intervenția chirurgicală, procedurile endoscopice, farmacologia, nutriția, scopul real fiind scăderea în greutate cu 0, 5-1 kg/săptămână.
Ca metode de evaluare a obezității generale s-au adus în discuție IMC, analiza prin DEXA, cântărirea hidrostatică, raportul talie-șold. În ceea ce privește tratamentul, se impun schimbarea regimului alimentar, activitatea fizică, tratamentul medicamentos. Discuția generală a vizat și produsele naturale de slăbit, un adevărat pericol pentru cei care le folosesc!
Componenta internațională a simpozionului a fost dată de prezența celor de Openmedical AG și Novcom Solution (Elveția; David Gutknecht și Ioana Stoleru), cu o amplă sinteză asupra Mednet Experience: noua eră a interacțiunii medicale, practic o bancă de date medicale pentru fiecare pacient în parte. Cu alte cuvinte, viitorul activității medicale.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe