Somnul perturbat reduce viteza de reacție, vigilența, capacitatea de a rezolva o serie de probleme și, în același timp, crește riscul de apariție a altor probleme de sănătate, a atras atenția prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie (SRP) la o conferință de presă organizată în contextul Zilei Mondiale a Somnului.

„Somnul perturbat modifică productivitatea și calitatea vieții. Există și un risc cognitiv, o disfuncționalitate cognitivă care poate să fie un semn predictor în viitor pentru demență sau Alzheimer”, a punctat președintele SRP.

Potrivit acestuia, un somn calitativ se referă atât la durata sa, cât și la profunzime și continuitate. Un somn bun asigură suficientă energie pe durata întregii zile următoare, îmbunătățește performanțele mentale și corporale, reduce riscul de accidente de muncă și rutiere și previne îmbătrânirea prematură. Însă în varianta disfuncțională, acesta afectează viața profesională și socială. 

„Ceea ce perturbă somnul poate să fie ocazional sau episodic. Dar există și insomnia cronică care este alimentată de o hiper-reacție cerebrală, care nu permite adormirea și menține treaz pacientul”, a adăugat președintele SRP.

Riscuri asociate insomniei cronice

Profesorul Mihălțan a arătat că, la nivel mondial, insomnia cronică afectează 6-10% din populație, având consecințe pe termen lung asupra sănătății: „Crește de două ori riscul de a dezvolta un sindrom depresiv, crește riscul complicațiilor în special cardiovasculare, sau diabet, crește fatigabilitatea, reduce nivelul energetic, determină dificultăți de concentrare și crește de 3,5 ori riscul de accident la volan”. 

Tratarea ei presupune crearea unei echipe multidisciplinare. Ghidurile recomandă ca primă linie de tratament terapia cognitiv-comportamentală, completată ulterior de susținere farmacologică. Alte tehnici care se pot dovedi utile sunt hipnoterapia, meditația sau yoga, a completat președintele SRP.

Afecțiuni încă subdiagnosticate

Prezentă și ea la eveniment, dr. Valeria Herdea, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a subliniat că tulburările de somn sunt afecțiuni încă subdiagnosticate. 

Totodată ea a atras atenția că dacă până acum acestea afecțiuni erau prezente doar la adulții de peste 35, 40 de ani, în ziua de astăzi ele sunt prezente și la tineri în activitate: „Somnolența diurnă este și ea o realitate și din păcate avem din ce în ce mai multe acuze. La femei tulburările de somn se leagă în general de bolile cronice. 

Referitor la subdiagnosticarea acestor afecțiuni, prof. dr. Florin Mihălțan a arătat că în curs sunt mai multe strategii pentru a crește diagnosticarea, între care creșterea numărului de specialiști în Somnologie și încurajarea dezvoltării laboratoarelor private de Somnologie, care să preia din presiunea pusă pe cele de stat.

„Secretul stă în dezvoltarea laboratoarelor care să fie entități separate, distincte, cu personal distinct, cu tehnician, cu doctor și asistentă; în dezvoltarea unei rețele de asistență la domiciliu a acestor pacienți – aici avem încă un drum foarte lung de parcurs – ; în creșterea numărului de persoane cu atestat (doctori și asistente), și nu în ultimul rând, în nivelul educațional al populației”, a conchis președintele SRP.

Ziua Mondială a Somnului este marcată anual, în 14 martie. Tema campaniei de anul acesta a fost „Faceți o prioritate din sănătatea somnului”. Scopul acestei zile este creșterea gradului de conștientizare a importanței pe care îl are un somn de calitate și impactul pe care tulburările de somn îl pot avea asupra sănătății fizice și mentale.