Rezultatele unei cercetări recente, publicată de Seidler și colab. (Seidler A, și colab. Front Neurosci. 2023 Feb 17:17:1105233), au arătat că pacienții au avut cu 43 de minute mai puțin timp total de somn și cu aproximativ 30 de minute mai puțin somn REM la sfârșitul primăverii, în com- parație cu lunile de iarnă. Acumularea scăderii timpului și a calității somnului poate duce la senzația de „alergare pe gol” până la începutul unor primăveri precoce. 

Toate acestea, potrivit experților în variațiile sezoniere generate în arhitectura somnului, sunt în principal secundare schimbărilor circadiene. Sincronizarea noastră socială a ajuns să depășească alinierea noastră naturală cu modelele de lumină naturală, ducând la consecințe cunoscute ale nealinierii circadiene. Consecințele obișnuite ale alinierii circadiane slabe includ și alte efecte, precum: agravarea tulburărilor de somn, deficiențe cogniti- ve, greșeli profesionale, tulburări metabolice și de sănătate mintală (Schmal C, și colab. Front Physiol. 2020 Apr 28:11:334; Boivin D, și colab. J Biol Rhythms: 382122 Feb.: 2022). 

Efectele nealinierii circadiane pot fi însă deosebit de dramatice la copiii care primesc mai puține ore de somn decât cele adecvate vârstei lor. Copiii cu deprivare de somn sunt expuși unui risc crescut de probleme de atenție, comportament și învățare (Paruthi S, et al. J Clinl Sleep Med. 2016;12[6]:785-6). Există însă și soluții. Astfel, pentru a îmbunătăți alinierea circadiană de primăvară, se recomandă expunerea la lumină puternică și efectuarea în mod regulat a unor exerciții fizice.

Pledoarie pentru ora standard

Eliminarea consensuală pe mapamond a orei de vară și trecerea la un standard de timp permanent va optimiza alinierea circadiană. Ora de vară are o istorie îndelungată – a fost utilizată în Statele Unite din 1918. Aceasta a fost implementată pentru prima dată ca măsură de război, pentru a economisi energie în timpul Primului Război Mondial. De atunci, diverși experți și organizații în medicina somnului au susținut renunțarea la la ora de vară în favoarea unei ore standard permanente. A ajuns un subiect de discuție și pentru noua administrație prezidențială care a cerut, de asemenea, încetarea trecerii la ora de vară. 

Sigur că există susținători ai orei de vară care pledează pentru mai multe ore de lumină după ziua de lucru tipică, cu alte efecte precum scăderea consumului de energie, prin reducerea nevoii de iluminare și încălzire, dar efectul real asupra consumului general de energie este contestat. Contraargumentele pentru a se renunța la această oră de vară se fundamentează pe perturbarea ritmurilor circadiene, iar lumina, ca factor puternic exogen, se consideră că are implicații în ceea ce privește reglarea ritmului circadian endogen. Ciclul tipic somn-veghe se bazează pe expunerea la lumi- nă puternică dimineața și absența acesteia seara. 

Se crede că ora standard se aliniază mai strâns cu ritmurile circadiene naturale. Această oră standard face acest lucru oferind mai multă lumină solară dimineața, promovând starea de veghe și vigilență. Serile se întunecă treptat mai devreme, favorizând o scădere a stării de veghe. Această aliniere sprijină modele de somn mai consistente. Cu ora de vară, expunerea la lumina de seară este prelungită. Când este expus la lumină seara sau dimineața, ceasul circadian răspunde prin faze de întârziere, ceea ce poate perturba tiparele de somn. De aici și efectele societale care nu sunt puține…

Efecte asupra sănătății

Accidentele fatale de mașină cresc temporar în primele zile după schimbarea de primăvară, potrivit unui studiu privind decesele în traficul din SUA. Riscul este cel mai mare dimineața, iar cercetătorii îl atribuie lipsei de somn. Totodată, au fost descrise mai multe efecte secundare asupra sănătății.

 Asociația Americană a Inimii indică studii care sugerează o creștere a atacurilor de cord în ziua de luni după trecerea la ora de vară și a accidentelor vasculare cerebrale timp de două zile după aceea. În plus, se știe deja că infarcturile miocardice sunt mai frecvente luni dimineața. Potrivit unui studiu privind internările în spital în statul Michigan, a existat o creștere cu 24% a ata- curilor de cord în ziua de luni după trecerea la ora de vară. 

Numărul de persoane spitalizate cu fibrilație atrială a crescut, de asemenea, în zilele care au urmat schimbării de primăvară, potrivit unei analize din 2020 a internărilor la Centrul Medical Montefiore din New York (Rishi MA, Ahmed O, Perez JHB, et al. Daylight saving time: an American Academy of Sleep Medicine position statement. J Clin Sleep Med. 2020;16(10):1781-1784).

ORA DE VARĂ A FOST IMPLEMENTATĂ PENTRU PRIMA DATĂ ÎN STATELE UNITE ÎNCĂ DIN 1918, CA MĂSURĂ DE RĂZBOI, PENTRU A ECONOMISI ENERGIE.

Într-un studiu din Finlanda, cercetătorii au descoperit că rata generală a accidentului vascular cerebral ischemic a fost cu 8% mai mare în primele două zile după tranziția la ora de vară. 

Academia Americană de Medicină a Somnului* susține, pe aceste considerente argumentate științific, poziția conform căreia „schimbările sezoniere ar trebui eliminate în favoarea unei ore standard fixe, naționale, pe tot par- cursul anului” (American Academy of Sleep Medicine calls for elimination of daylight sa- ving time. August 27, 2020). Poziția sa a fost susținută de alte 20 de organizații, inclusiv de American College of Chest Physicians.

Poate că și în România ar trebui să ne gândim să utilizăm doar ora standard. Astfel, aceasta ar putea să nu mai bulverseze viața lo- cuitorilor țării în condițiile în care mai avem, practic, doar două se- zoane (iarnă și vară), iar temperaturile crescânde devin din ce în ce mai greu de suportat ziua sau noaptea.

*https://aasm.org/american-academy-of-sleep-medicine-calls-forelimination-
of-daylight-saving-time/