În plină expansiune a pandemiei determinată de SARS-CoV-2, apar rezultate, publicate cu celeritate, ale unor studii care vin să confirme intuiţiile și/sau observaţiile iniţiale privind „comportamentul” particular al acestui agent patogen. Totodată, ele aduc informaţii noi, urgent necesare, despre acest virus și despre boala pe care o provoacă, denumită în prezent COVID-19.
Pacient de sex masculin, în vârstă de 62 de ani, din mediul urban, căsătorit, nefumător, fără antecedente de tuberculoză, este internat în spital pentru următoarele acuze: transpiraţii profuze nocturne, tuse seacă cronică și pierdere în greutate (șase kilograme în interval de o lună).
Un nou test poate prezice cu o acurateţe de aproximativ 90% rezistenţa la tratament indusă de mutaţiile virusului imunodeficienţei umane, arată rezultatele unui studiu publicat în revista AIDS*.
Managementul diabetului zaharat are în prim plan controlul glicemic și prevenţia cardiovasculară, a subliniat prof. dr. Antonio Ceriello, în cadrul celei de-a șasea ediţii a conferinţei Interdiab, desfășurată în perioada 5-7 martie la București.
Coronavirusurile (CoV-urile) sunt virusuri ARN, denumite astfel datorită apectului de coroană pe care îl au la examinarea sub microscopul electronic (din latină coronam = coroană).
Specialiștii subliniază că screeningul este singura metodă de diagnostic precoce a cancerului mamar. Din păcate, în România, nu există în prezent un astfel de program naţional pentru populaţia la risc. Indiferent de stadiul în care este descoperită boala, există numeroase opţiuni terapeutice, iar tehnicile chirurgicale au evoluat foarte mult, îndeosebi în direcţia conservării ţesutului mamar sănătos și în reconstrucţia sânului.
Tratamentul luxaţiei laterale de patelă încearcă reducerea acesteia prin imobilizare articulară și kinetoterapie, iar de la a treia luxaţie se intervine chirurgical, în funcţie de condiţiile locale evidenţiate imagistic și de vârsta pacientului.
Potrivit unui sondaj făcut de cercetătorii de la Universitatea Oxford, medicii care practică medicina generală, din UK, tind să supraaprecieze beneficiul sau pericolul asociat cu prescrierea medicamentelor pentru afecțiunile cronice. Acest lucru înseamnă că medicii se bazează pe înțelegerea la modul general și mai puțin pe cunoașterea precisă a efectelor tratamentelor.
Avapritinib, un inhibitor de tirozin-kinază, a fost aprobat de Administrația pentru Controlul Alimentelor și Medicamentelor din SUA pentru administrare la pacienții cu tumori stromale gastrointestinale (GIST) metastatice sau nerezecabile asociate cu o mutație genetică rară.
Hepatita alcoolică și ciroza hepatică, două consecințe ale consumului de alcool asupra ficatului, sunt analizate de specialiști.
Tratamentul pentru tuberculoză (TB) nu diferă foarte mult la copil, față de adult, spune dr. Daniela Mihăilescu, șefa secției de Pneumologie Pediatrică din cadrul Institutului Național de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.
Pacienții cu hepatită C sunt îngrijorați că programul de tratament fără interferon nu a fost încă reluat și cer reprezentanților Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să precizeze data de demarare a acestuia, anunță Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).
O categorie specială de paciente este cea a femeilor însărcinate cu infecție HPV sau a celor care își doresc să rămână însărcinate și asociază această infecție.
Medicii de familie sunt implicați atât în îndrumarea pacienților către centrele de pneumoftiziologie, cât și în monitorizarea reacțiilor adverse la tratament.
România are nevoie, în fiecare an, de aproximativ 600 de kilograme de imunoglobuline, conform recomandările organizațiilor europene.
Pacienții cu tuberculoză (TBC) ar putea fi tratați și în ambulatoriu, potrivit unui proiect de Ordin de ministru aflat în dezbatere pe site-ul Ministerului Sănătății (MS).
Echinocţiul de toamnă din acest an a venit cu o veste foarte bună pentru pacientele de vârstă fertilă diagnosticate cu scleroză multiplă, forma recurent-remisivă, și pentru neurologi.
Viaţa pacienţilor, și nu doar a lor, ar putea fi mai ușoară dacă medicii de familie și cei de alte specialităţi ar comunica mai mult: de exemplu, dacă ar trimite prin e-mail scrisoarea medicală și particularităţile cazului.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe