În urmă cu un an scriam despre o șansă oferită de pandemie, cea de a reduce consumul de antibiotice, întrucât traversam o perioadă dificilă pentru sistemul medical, dar în care patologia infecţioasă dominantă era una virală; or, virozele nu se tratează cu antibiotice!
Cercetătorii de la Institutul Ineos Oxford în colaborare cu cei de la Universitatea Oxford și colegi din Peshawar, Pakistan, au publicat un nou studiu legat de rezistenţa antimicrobiană și artropode.
Pastilele sunt foarte utile, dar trebuie luate cu prudență, iar schemele cronice se monitorizează cu medicul, atrage atenția dr. Vasi Rădulescu.
Dificultăţi terapeutice în infecţia cu HP apar ca urmare a rezistenţei la antibiotice și reacţiilor adverse ale administrării antibioticelor.
Un antibiotic comun poate fi administrat în siguranță majorității pacienților care au trecut printr-o intervenție chirurgicală, în ciuda alergiei la penicilină.
Din păcate și de neînţeles, măsurile privind igiena și sănătatea orală lipsesc din planul menit să prevină transmiterea SARS-CoV-2 și apariţia complicaţiilor prin această infecţie.
Potrivit unei cercetări recente, unul din doi români consideră că în spațiul public nu există suficientă informație cu privire la contextul pandemic.
Medicul pediatru Mihai Craiu atrage atenția pe pagina pe care o administrează, „Spitalul Virtual pentru Copii”, că antibioticele nu se prescriu la copiii asimptomatici sau cu simptome minore, în cadrul infecției cu SARS-CoV-2.
După trei ani petrecuţi pe locurile 5-6 în topul european al consumului de antibiotice la 1.000 de locuitori, România a revenit pe un nedorit loc 3.
Societatea Română de Microbiologie trage un semnal de alarmă în Săptămâna Mondială a Conștientizării Antimicrobiene (World Antimicrobial Awareness Week 2020).
(P) Antibioticele, una din cele mai importante descoperiri ale ultimului secol, rămân piatra fundamentală a medicinii moderne. Este datoria noastră să protejăm această resursă terapeutică.
Rezistenţa bacteriilor la antibiotice este considerată principala ameninţare la sănătatea publică din întreaga lume. În Europa se înregistrează anual peste 33.000 de decese cauzate de infecţii cu bacterii multirezistente (1).
Pui crescuţi cu hormoni, legume forţate să crească, miere falsificată sau roșii cu moţ toxic – câte dintre aceste legende despre alimente au fundament știinţific? Prof. univ. Dumitru Drăgotoiu, prorector la USAMV, știe răspunsurile.
PRIMER atrage atenția că România trebuie să-şi facă urgent stocuri de rezervă de medicamente pentru a trece cu bine peste sezonul rece în care va apărea şi noul val de infecţii cu SARS-CoV-2.
Prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, a explicat ieri într-o conferință de presă că abuzul de antibiotice şi dozajul necorespunzător generează rezistenţă.
Antibiotice Iaşi, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din România, a intrat pe pieţele din SUA şi Marea Britanie cu noi medicamente folosite în tratamentul COVID-19.
Cercetătorii canadieni sugerează că incidenţa mai scăzută a astmului bronșic, remarcată în ultimii ani la copii, s-ar putea datora utilizării cu prudenţă a antibioticelor în primul an de viaţă.
A mai trecut un an, acel 2019 în care observam o ușoară scădere a consumului de antibiotice – nu mai suntem primii în Spațiul European, am ajuns pe locul cinci! E ceva, dar mai sunt multe de făcut. Cât de mult?
La cea de-a 12-a Conferință Națională de Microbiologie și Epidemiologie (care a avut loc în noiembrie la București), în cadrul sesiunii științifice dedicate îmbunătățirii performanței în diagnosticul rezistenței la antimicrobiene (AMR), Beatrice-Diana-Hilda Bărbulescu a prezentat un proiect de îmbunătățire a calității, pe tema tratamentului cu antibiotice în infecțiile de tract urinar (ITU).
În contextul pierderii eficienţei antibioticelor, măsuri precum alegerea medicamentului corect, în doza corectă, la momentul potrivit, precum și de către medicul potrivit pot fi salvatoare.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
