Un studiu de amploare, publicat în jurnalul medical JAMA Network Open, indică faptul că jocurile video pot avea beneficii cognitive asupra micilor utilizatori.
Studiile anterioare s-au concentrat asupra efectelor negative ale jocurilor video, cum ar fi depresia sau un nivel mai ridicat de agresivitate, informează AFP și Agerpres.
Astfel de cercetări sunt limitate însă de numărul restrâns al participanţilor, a declarat autorul principal al studiului, Bader Chaarani, profesor asistent de psihiatrie la Universitatea din Vermont, SUA.
Alături de colegii săi, el a analizat datele obţinute și efectul asupra dezvoltării cognitive a creierului preadolescenților. Studiul de amploare a fost finanţat de Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite.
Cercetătorii au trecut în revistă răspunsurile participanţilor, scorurile obţinute la testele cognitive, precum şi datele rezultate din imagistica cerebrală, în cazul a aproximativ 2.000 de copii cu vârste de 9 şi 10 ani, împărţiţi în două grupuri: cei care nu jucau niciodată jocuri video şi cei care petreceau 2-3 ore zilnic în faţa ecranului, pentru a juca astfel de jocuri . Această durată a fost aleasă deoarece depăşeşte perioada de una sau două ore de jocuri video recomandată de Academia Americană de Pediatrie pentru copiii mai mari .
Ambele grupuri au avut de îndeplinit două sarcini. Prima oară, copiilor le-au fost prezentate săgeţi îndreptate spre stânga sau spre dreapta, iar ei trebuiau să apese cât mai repede pe butonul corespunzător. De asemenea, ei nu trebuiau să apese pe niciun buton dacă, în schimb, apărea un semn de „stop”, o modalitate de a le măsura capacitatea de autocontrol.
În cadrul celei de-a doua sarcini, copiilor le-a fost prezentat un chip şi, mai târziu, un altul, ei trebuind să indice dacă acestea aparţineau aceleiaşi persoane. De data aceasta le era testată memoria de lucru de scurtă durată.
După ce au făcut corecții legate de evenimente perturbatoare, coeficientul de inteligenţă şi simptomele asociate sănătăţii mintale, cercetătorii au descoperit că acei copii care jucau jocuri video se descurcau, în mod sistematic, mai bine în îndeplinirea sarcinilor primite.
În timpul testelor, creierele copiilor au fost observate folosind tehnici imagistice specifice. Cele ale copiilor gameri prezentau o activitate sporită în zonele cerebrale asociate atenţiei şi memoriei.
Rezultatele ridică posibilitatea interesantă ca jocurile video să ofere o experienţă de învăţare cognitivă cu efecte neurocognitive măsurabile”, au conchis autorii studiului.
Încă nu se poate şti dacă mai mult timp alocat jocurilor îmbunătăţeşte această performanţă, a subliniat Bader Chaarani.
Echipa sa speră să obţină un răspuns mai clar pe măsură ce studiul va continua odată ce copiii vor fi mai mari. Acest lucru va permite excluderea altor variabile, cum ar fi mediul de acasă, activitatea fizică şi calitatea somnului.
Prea mult timp petrecut în fața ecranului este în general un lucru nociv pentru sănătatea mintală şi activitatea fizică, a notat Bader Chaarani. Însă aceste rezultate arată că jocurile video ar putea reprezenta o modalitate mai bună de petrecere a timpului în faţa ecranului, comparativ cu vizionarea videoclipurilor pe platforme precum YouTube, care nu prezintă efecte cognitive detectabile, a adăgat cercetătorul.
Un nas bionic ar putea permite recuperarea simțului olfactiv
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe