Conform cercetării, un conflict real ar genera incendii pe porţiuni vaste ale Terrei, care ar putea aduce în atmosfera planetei peste 150 de milioane de tone de cenuşă, informează Live Science și Agerpres. Acest fapt ar avrea drept consecință distrugerea culturilor agricole pe întreg globul.

Un război nuclear la scară largă ar produce „o serie de schimbări climatice fără precedent în istoria omenirii” susţine unul dintre co-autorii studiului, Alan Robock, profesor de climatologie la Rutgers University din New Jersey. „În cazul unui război nuclear ruso-american, mai mulţi oameni ar muri de foame în India şi Pakistan decât în ţările implicate direct în conflict”, a adăugat el.

Efectele imediate ale unui atac nuclear asupra unui oraş au fost observate după bombardamentul atomic american asupra oraşului japonez Hiroshima, la 6 august 1945. O singură bombă atomică a ucis circa 140.000 de oameni, într-un interval de 5 luni. Pierderile materiale au fost enorme.

După 40 de ani, oamenii de ştiinţă au început să dezbată cel mai înfricoşător efect al unui război nuclear, aşa-numita „iarnă nucleară”: praful, cenuşa şi fumul radioactiv ajung în atmosferă de unde blochează o parte din lumina solară. Temperaturile încep să scadă şi recoltele sunt distruse, rezultând o foamete globală care poate face miliarde de victime.

Pentru a evalua modul în care un astfel de eveniment apocaliptic ar afecta capacitatea planetei de a susţine viaţa, cercetătorii au calculat nivelul de funingine ce ar rezulta în urma a şase potenţiale scenarii de război nuclear. Cinci dintre scenariile analizate au vizat o confruntare nucleară limitată între India şi Pakistan pentru regiunea Kashmir, care ar putea produce între 5 milioane şi 47 milioane de tone de funingine şi cenuşă. Cel de-al şaselea scenariu a analizat efectele unui război nuclear total între SUA şi Rusia, care ar duce în atmosferă 150 de milioane de tone de cenuşă şi funingine.

Cercetătorii au introdus aceste date în modelul computerizat Community Earth System al Centrului Naţional pentru Cercetări Atmosferice din SUA (NCAR), un instrument de predicţie care simulează schimbările apărute în nivelul radiaţiei solare ce ajunge până la suprafaţa Terrei dar şi schimbările de temperatură şi precipitaţii. Datele obţinute au fost folosite pentru a evalua, folosind alte modele computerizate, efectele dramatice ale iernii nucleare asupra culturilor de porumb, orez, soia, grâu şi pentru pescuit.

Pornind de la premisa că tranzacţiile comerciale internaţionale se opresc în acest caz, cercetătorii au calculat care ar fi reducerea caloriilor alimentare la nivel global, precum şi numărul de oameni care ar muri de foame.

Conform concluziilor, în cazul unui război nuclear total ruso-american, temperatura medie la suprafaţa planetei ar scădea cu 16 grade Celsius şi 5 miliarde de oameni ar muri. Pentru comparaţie, în cel mai grav scenariu al unei confruntări nucleare între India şi Pakistan, producţia globală de calorii alimentare ar scădea cu 50%, rezultând 2 miliarde de morţi prin înfometare.

Cel mai puternic afectate regiuni ar fi ţările mari importatoare de alimente din Africa şi Orientul Mijlociu. Australia şi Noua Zeelandă ar face faţă cel mai bine unei astfel de crize, fiind departe de exploziile nucleare din emisfera nordică şi bazându-se pe recolte de grâu ce pot creşte în condiţii mai reci de climă.

Din cele aproximativ 12.705 de focoase nucleare existente în lume, Rusia dispune de 5.977 iar SUA de 5.428, conform ultimului raport al International Peace Research Institute din Stockholm. Pe locul trei în clasamentul arsenalelor nucleare se află China, cu 350. India şi Pakistan dispun de 160 şi respectiv 165 de focoase.

Un vaccin contra bolii Lyme ar putea fi dezvoltat până în 2025