Este certă importanţa învăţământului centrat pe student. Nu am avut niciodată un dubiu în această privinţă. Însă relaţia este biunivocă, interacţiunea trebuie să fie regula, iar colaborarea și participarea împreună a profesorilor și a studenţilor reprezintă unica variantă potrivită. Sunt foarte multe exemple pozitive, iniţiative ale studenţilor care îi implică pe profesori, iniţiative care aparţin 100% studenţilor, rezultate frumoase și foarte frumoase pe plan profesional, spiritual, sportiv, exemple care îţi produc deplină bucurie. 

Chiar dacă într-o zi apropiată de 1 iunie am putea discuta despre acestea, am ales exemplele din cealaltă categorie, din zona care poate fi categorisită drept „o grupare de perle”, comentarii și mesaje redactate în lucrări de control sau lucrări din cadrul unui colocviu ce vorbesc de la sine.Atunci când, în cazul holerei, produsă de Vibrio cholerae, citești că „recoltarea produsului patologic se realizează din secreţiile nazale sau faringiene”, după un moment de stupoare, vei reciti (pentru că nu îţi vine să crezi) și nu poţi să râzi, pentru că îţi vine să plângi. 

Microbiologia începe să fie discutată în octombrie, vine luna mai, a trecut o sesiune de examen, se împlinesc 7 luni de când vorbești și te întorci la gânduri ce îţi revin în perioada mai-iunie în aproape fiecare an: cum este posibil așa ceva? Lucrurile sunt însă și mai și atunci când primești (de data asta pe unele căi oficiale) un mesaj privind riscul unei infecţii cu Corynebacterium diphteriae, iar proba și fișa de însoţire se referă la o boală digestivă.

Ce mai putem afla? „În infecţiile cu Pseudomonas aeruginosa produsul patologic reprezentativ este sputa, transportat în apă peptonată alcalină.” Sau, privitor la infecţiile cu același microorganism, „Se poate observa pigmentul albastru, piocianină, sau cel verde, biliverdină”. Nu rareori apar numele stâlcite atribuite înaintașilor din domeniul microbiologiei. Spre exemplu: „Pentru antibiogramă folosim mediul Mueller-Huntington”. Uneori apare și stâlcirea modului de utilizare a unor sisteme devenite clasice de multă vreme – „Pentru identificarea caracterelor antigenice la pneumococ folosim galerii API” – sau a unor tehnici despre care am vorbit săptămână de săptămână la curs și la lucrările practice – „Cultivarea produsului patologic se face între lamă și lamelă” (sic).

Înţelegere greșită 
 

Printre cele mai neplăcute și chiar potenţial periculoase (pentru viitor) sunt afirmaţiile eronate legate de mecanisme de acţiune. Probabil că sunt multe discipline în cadrul cărora cadrele didactice insistă pe învăţarea noţiunilor după înţelegerea acestora, după lămurirea mecanismelor și epuizând potenţialele întrebări „De ce?”. Chiar dacă risc să fiu considerat plictisitor, stărui cu fiecare ocazie și aștept întrebări de la viitorii noștri colegi.

Dar în cazul unora putem afla că holera se transmite ca și malaria – „Vibrio se transmite prin mușcături de insecte și dă afecţiuni digestive intestinale și extraintestinale” –, că un microb imobil produce boli datorită mobilităţii – „Neisseria gonorrhoeae are antigen O și antigen H” –, sau că efectul protector al capsulei bacteriene apare doar în cadrul unor reacţii antigen-anticorp. Lucrând cu studenţi internaţionali, voi copia și un text fără a-l mai traduce: „Chambman culture media, Macconcy, bink color, ambicillin, antigin, pacteria, abdominal swamps, cellulists and epitigo etc.”.