Sărbătorită anual la 19 aprilie, Ziua Mondială a Ficatului constituie o oportunitate pentru a sublinia importanţa ficatului în menţinerea sănătăţii sistemice și a stării generale de bine.
Ficatul, un organ esenţial pentru supravieţuire, este responsabil pentru mai mult de 500 de funcţii vitale. Mediul imunologic al ficatului, unic și complex, reflectă rolul său critic în metabolism și în reglarea homeostaziei imune. Acest fapt subliniază necesitatea abordărilor diversificate și comprehensive în managementul afecţiunilor hepatice. Ziua Mondială a Ficatului este dedicată sublinierii importanţei sănătăţii hepatice și promovării unei abordări proactive în prevenirea bolilor hepatice cronice.
Ziua Mondială a Ficatului a fost iniţiată de India, în 2019, pentru a crește gradul de conștientizare în legătură cu afecţiunile hepatice cronice. Această iniţiativă s-a extins într-o mișcare internaţională, condusă de Asociaţia Europeană pentru Studiul Ficatului (EASL), Asociaţia Asia-Pacific pentru Studiul Ficatului (APASL), Asociaţia Americană pentru Studiul Bolilor de Ficat (AASLD), Asociación Latinoamericana para el Estudio del Higado (ALEH) și Societatea pentru Bolile Hepatice din Africa (SOLDA), sub egida coaliţiei „Ficat Sănătos, Viaţă Sănătoasă” (Healthy Livers, Healthy Lives Coalition). Anul acesta, RoALD (Societatea Română a Bolilor Hepatice) se alătură acestui demers.
O strategie integrată, care include prevenirea, diagnosticarea în timp util (precoce) și tratamentul eficient, este vitală în lupta împotriva patologiilor hepatice, de la hepatite (de cauză virală, alcoolică, autoimună, metabolică etc.) la ciroză și cancer hepatic. Acestea afectează milioane de oameni la nivel global și constituie o povară majoră de sănătate.
Bolile cronice de ficat sunt printre principalele cauze de morbiditate și mortalitate la nivel mondial, influenţând în special persoanele aflate la vârsta activă. Ele generează nu doar consecinţe de sănătate publică, ci și impact economic, necesitând astfel acţiuni urgente pentru limitarea răspândirii lor. Anual, la nivel global, 2 milioane de vieţi sunt pierdute din cauza bolilor hepatice cronice, iar 1,5 miliarde de persoane suferă de afecţiuni cronice hepatice. Cele mai multe sunt asimptomatice până în stadii avansate de boală şi rămân nediagnosticate. Variatele studii arată că orientarea strategică spre un diagnostic precoce și măsuri preventive poate aduce beneficii economice considerabile și poate reduce complicaţiile acestor boli hepatice.
Progresele recente au schimbat fundamental peisajul sănătăţii hepatice, în special prin apariţia medicaţiei extrem de eficiente împotriva hepatitei C, care a permis vindecarea acestei boli, precum şi prin eforturile continue de profilaxie şi tratament împotriva hepatitei B. Totuși, în ciuda disponibilităţii vaccinurilor și tratamentelor antivirale, povara hepatitelor B și C rămâne semnificativă, în special în Orientul Mijlociu și Africa. Astfel că obiectivele OMS de eradicare a acestor infecţii până în anul 2030 reprezintă o ţintă greu de atins.
Incidenţa globală a bolilor hepatice cronice este în creștere, sub influenţa factorilor legaţi de progresul socio-economic și stilul de viaţă, precum obezitatea şi diabetul zaharat. Acest lucru duce la o creștere a prevalenţei bolii ficatului gras asociat cu disfuncţia metabolică (MASLD) și a bolii hepatice induse de consumul problematic de alcool, în special în regiunile dezvoltate economic. În același timp constituie o provocare pentru hepatologi și pentru întreaga comunitate medicală.
MASLD este în prezent cea mai frecventă maladie hepatică – afectează 32% din populaţia globului. Această condiţie este strâns legată de stilul de viaţă. Asumarea unui comportament alimentar sănătos, combaterea sedentarismului și promovarea activităţii fizice pot reduce semnificativ riscul de dezvoltare a bolii și de evoluţie la fibroză avansată și ciroză.
Spre deosebire de hepatite, unde prevenţia include campanii de vaccinare și iniţiative medicale la nivel comunitar, gestionarea și prevenirea MASLD depind în mare parte de asumarea acestor măsuri la nivel individual. Fiecare persoană are responsabilitatea să adopte un stil de viaţă sănătos prin alimentaţie adecvată și exerciţiu fizic regulat, precum şi prin eliminarea consumului excesiv de alcool. Politicile de sănătate publică oferă recomandări și susţinere, dar acţiunea individuală conștientă și dedicată este crucială pentru prevenirea și combaterea acestei afecţiuni.
Studiul HEPAHEALTH și Comisia EASL-Lancet Liver sunt entităţi înrudite în cadrul iniţiativelor mai ample pentru promovarea sănătăţii ficatului desfășurate sub egida EASL. Iniţiativa EASL HEPAHEALTH se concentrează pe abordarea încărcăturii bolilor hepatice în Europa, în special prin măsuri de natură politică ce vizează obezitatea și consumul excesiv de alcool. Aceasta sugerează că implementarea politicilor precum preţul minim unitar (MUP) pentru alcool și taxele pe băuturile îndulcite cu zahăr ar putea reduce semnificativ incidenţa acestor afecţiuni hepatice, cu până la 7% până în 2030. Cel mai robust scenariu de politică publică, prin combinarea unui MUP de 1 euro pentru alcool cu alte măsuri, ar putea preveni mii de cazuri de boală hepatică cronică și cancer hepatic în Europa. Comisia EASL-Lancet Liver subliniază necesitatea integrării sănătăţii hepatice în programele de sănătate publică naţionale. Ea propunepolitici care vizează modificări ale stilului de viaţă, reducerea consumului de alcool și de alimente procesate, îmbunătăţirea acoperirii vaccinale și accesul echitabil la servicii medicale.
Pe de altă parte, complexitatea bolilor de ficat, inclusiv caracterul lor adesea asimptomatic și etiologia multifactorială, necesită o abordare integrată a sănătăţii, care include terapii personalizate și echipe multidisciplinare. Cercetările recente în domeniul organoizilor hepatici și al terapiei cu celule stem deschid perspective promiţătoare pentru medicina regenerativă în tratamentul bolilor hepatice. Capacitatea ficatului de a se regenera oferă potenţialul pentru dezvoltarea terapiilor inovatoare care ar putea micşora nevoia efectuării transplantului hepatic și ar oferi speranţe noi pacienţilor cu afecţiuni hepatice cronice avansate.
Deviza RoALD pentru Ziua Mondială a Ficatului este „Împreună, ne unim forţele pentru lupta împotriva noii epidemii – MetaboLink!”
Campaniile desfășurate în cadrul Zilei Mondiale a Ficatului joacă un rol crucial în sensibilizarea publicului și promovarea sănătăţii hepatice. Tema din acest an, #StepUpForLiverHealth, reflectă necesitatea unui efort comun pentru combaterea afecţiunilor hepatice. Prin educare și participare comunitară, putem aborda mai eficient lupta împotriva bolilor de ficat, din diverse perspective.
Fiecare pas are importanţa sa, de la alegerile personale legate de stilul de viaţă până la reformele politice la nivel global. Este o zi menită pentru a reînnoi eforturile, a ne dedica cercetării și a pleda pentru schimbările care pot salva vieţi.
În numele comunităţii de hepatologie,
Ș.l. dr. Speranţa Iacob,
prof. dr. Liana Gheorghe
Institutul Clinic Fundeni București
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
