Pentru fiecare subiect abordat, temele au fost aduse la zi pentru a ţine pasul cu tendinţa europeană, a explicat prof. dr. Andrada Seicean (foto stg.), copreședintele conferinţei: „Consider că este de datoria noastră să diseminăm informaţiile noi, să susţinem activitatea actului medical la nivelul cel mai bun posibil. Și gastroenterologia românească are vizibilitate internaţională, ceea ce nu poate decât să ne bucure și să ne încurajeze în demersurile noastre. Este un aspect pe care l-am mai subliniat. (...) Mă gândesc nu numai la participanţii fizici ai congreselor sau/și conferinţelor, ci și la lectorii de peste hotare care ne onorează cu prezenţa, la sălile pline. La faptul că mulţi tineri aleg rezidenţiat în Gastroenterologie, putând vedea în ei seniorii de mâine ai specialităţii. Care cere, din start – este și cazul altor specialităţi –, foarte multă muncă, incluzând aici  [la] patul bolnavului, studiu, prezenţe în conferinţe, elaborare de lucrări știinţifice, interes pentru o patologie pe cât de frumoasă, pe atât de încurajatoare prin rezultatele obţinute”.

Cele șase sesiuni știinţifice din cadrul reuniunii au avut ca teme principale: leziunile tractului digestiv superior, leziunile tractului digestiv inferior, bolile inflamatorii intestinale, știinţa și trainingul medical, bolile bilio-pancreatice și gastroenterologia în practica de zi cu zi. Peste 200 de persoane au luat parte la lucrări.

Noutăţi absolute în bolile inflamatorii intestinale

Au fost abordate terapia infecţiei cu Helicobacter pylori, urmărirea leziunilor de la nivelul tubului digestiv, abordarea polipilor colonici atât din punctul de vedere al tratamentului, cât și al urmăririi ulterioare, biopsia lichidă și dozarea diferiţilor markeri tumorali. 

Pentru patologia hepatică au fost prezentate noutăţi absolute legate de hepatopatia alcoolică. 

„În ceea ce privește bolile inflamatorii intestinale, au fost multe noutăţi pentru că există, la ora actuală, un întreg spectru de tratamente biologice. Fiecare își are locul său în piramida pe care noi o folosim ca algoritm terapeutic. Trebuie să știi în ce condiţii alegi un medicament sau altul, ca să obţii rezultatul maximal”, a adăugat prof. dr. Andrada Seicean.

Referitor la patologia bilio-pancreatică, s-au adus în discuţie factorii de incidenţă, de risc, markerii de diagnostic și posibilităţile terapeutice. 

„Ceea ce mie mi-a plăcut foarte mult a fost faptul că mulţi colegi de-ai noștri au mers pe ideea prezentării de cazuri. Sunt colegi cu experienţă deosebită, din IRGH Cluj-Napoca și din ţară, care, plecând de la un caz, au mers practic în literatură arătând calea de urmat. Fiecare dintre cazurile prezentate la această conferinţă, în urmă cu 5 ani, nu s-ar fi tratat sub acea formă faţă de ceea ce este acum. Sunt patologii rare, grele, dar tendinţa este de a le manageria cât mai bine, pentru a aduce confort fizic și mental pacientului”, a subliniat copreședinta reuniunii. 

În ceea ce privește cazurile evidenţiate, trebuie amintite prezentările legate de importanţa diag­nosticului precoce și tratamentul pacienţilor cu MAFLD (disfuncţie metabolică asociată bolii ficatului gras). Ficatul gras metabolic a devenit problemă emergentă în România. Persoanele care suferă de această boală sunt, în general, pacienţi cu soluţii terapeutice limitate, din cauza comorbidităţilor preexistente.

Prezentări de caz

De interes au fost și prezentările de caz legate de modalităţile de a stabili un diagnostic în boala porto-sinusoidală (PSVD – Porto- Sinusoidal Vascular Disease, un nou nume care explică mai bine un grup de boli ce descriu leziuni ale venulelor și sinusoidelor portale, independent de prezenţa sau nu a hipertensiunii portale).

O altă prezentare a vizat diagnosticul și tratamentul insulinomului. Acesta este o tumoră rară a celulelor beta pancreatice, care secretă insulină în exces. Localizarea este o problemă pentru orice specialist. Ca metodă terapeutică, ablaţia cu EUS-RFA este sigură, mai puţin invazivă, are puţine efecte secundare, este tolerată de pacient și poate fi repetată. Îmbunătăţirea tehnicii va duce la diminuarea efectelor adverse. 

A fost prezentat, de asemenea, un caz foarte rar de sindrom anemic – o anemie care poate ascunde patologii din alte domenii medicale. În situaţia prezentată în cadrul conferinţei, diagnosticul a oscilat între un melanom primar intestinal sau un melanom cu metastaze intestinale. Pacientul a prezentat multiple complicaţii, fiind implicate mai multe segmente intestinale.

Referitor la viitorul gastroenterologiei, prof. dr. Andrada Seicean a arătat că „din punctul de vedere al endoscopiei, lucrurile vor evolua spre inteligenţa artificială. Și probabil nu numai acolo. Cred că în această direcţie trebuie să vedem cum putem adapta lucrurile la nivelul societăţii noastre. Există anumite softuri care sunt deja folosite în Europa și care, pentru un gastroenterolog la început de drum, sunt importante. Acestea trebuie aduse în atenţia publicului. Trebuie să vedem cum ne vom putea alinia, inclusiv financiar, la ceea ce este în Europa Vestică”. Domenii care vor evolua sunt cel al bolilor inflamatorii intestinale, cel al terapiei paliative pentru diferite cancere din sfera digestivă, cu rezolvarea gastroenterologică, a completat medicul.