În Blue Room pot fi simulate situaţiile de care copiii cu autism se tem în viaţa reală. În cadrul acestui mediu de realitate virtuală, copiii pot naviga, împreună cu un psihoterapeut, prin diferite scenarii elaborate. Controlul este asigurat prin intermediul unui iPad, fără a necesita utilizarea unor căști speciale sau ochelari. Cercetările au fost finanţate de NHIR (National Institute for Health Research), iar concluziile au fost publicate în Journal of Autism and Developmental Disorders. Un alt studiu, publicat în Autism in Adulthood, a remarcat rezultate similare în cazul adulţilor.
Unul dintre principalii autori ai primului studiu, prof. Jeremy Parr de la Institute of Neuroscience, Newcastle University, a declarat într-un interviu acordat ScienceDaily: „Pentru mulţi copii și familiile acestora, anxietatea le poate influenţa viaţa, pe măsură ce încearcă să evite situaţiile care le pot declanșa fobii copiilor. Sperăm să le putem oferi copiilor un tratament care funcţionează cu adevărat, în condiţiile în care există foarte puţine opţiuni terapeutice pentru combaterea anxietăţii în prezent”.

Prin ochii copiilor

Studiul a inclus 32 de copii cu tulburări de spectru autist, cu vârste între 8 și 14 ani, fluenţi verbal și capabili să înţeleagă instrucţiunile psihoterapeutului pentru a se putea implica în desfășurarea activităţilor virtuale. Copiii au fost împărţiţi în două grupuri: jumătate au avut acces imediat la terapie, în Camera Abastră, iar pentru cealaltă jumătate, iniţierea tratamentului a fost amânată timp de șase luni.
Fiecare participant din primul grup a beneficiat de o sesiune de terapie cognitiv-comportamentală și de patru sesiuni terapeutice a câte 20 de minute, reprezentate de scenarii personalizate, în cadrul mediului de realitate virtuală imersivă din Camera Albastră. În aceste experienţe au fost însoţiţi de psiholog și au fost urmăriţi de părinţi de la distanţă, printr-un clip video transmis online. „Copiii sunt puși în situaţia de care se tem, însă într-un mod controlat, prin intermediul realităţii virtuale, și stăm alături de ei în acest timp pentru a-i ajuta să înveţe cum să-și gestioneze frica”, a explicat dr. Morag Maskey, de la Institute of Neuroscience. La două săptămâni după iniţierea tratamentului, 25% din copii au răspuns favorabil, iar după șase luni de tratament, 38% din participanţi prezentau ameliorarea fobiilor. Efectele benefice ale terapiei prin realitate virtuală s-au menţinut timp de 12 luni. Printre temerile combătute se numără, printre altele, fobia de călătoriile cu transportul public. Rezultatul încurajator obţinut prezintă avantaje semnificative în viaţa cotidiană, copiii fiind sprijiniţi să se integreze treptat în societate și să devină independenţi.

Experienţa adulţilor

După rezultatele favorabile obţinute în cazul copiilor cu tulburări de spectru autist, autorii studiului au decis să extindă cercetările și în cazul adulţilor, într-un alt studiu. Opt adulţi cu autism, cu vârste între 18 și 57 de ani, au primit același tip de tratament, folosind augmentarea terapiei cognitiv-comportamentale prin intermediul realităţii virtuale imersive. Toţi participanţii au reușit să parcurgă până la final programul terapeutic, fiind confirmată astfel fezabilitatea metodei.
Cinci dintre participanţi au răspuns satisfăcător la evaluarea eficacităţii terapiei la șase săptămâni și, ulterior, la șase luni. Dintre aceștia, patru adulţi cu autism au reușit să își depășească complet fobiile la șase luni postintervenţie terapeutică. În plus, s-a observat că beneficiile tratamentului sunt dependente de timp, remarcându-se îmbunătăţirea rezultatelor la șase luni faţă de evaluarea de la șase săptămâni. La fel ca în cazul copiilor, rezultatele favorabile obţinute par să se menţină pe termen lung.
Jumătate dintre persoanele care suferă de tulburări de spectru autist prezintă diferite forme de anxietate, ceea ce le afectează considerabil vieţile. Fobiile sunt frecvent asociate autismului, fiind generate de numeroși factori declanșatori comuni, precum aglomeraţia din transportul public, centrele comerciale sau interacţiunea cu diferite animale. Având în vedere impactul major asupra activităţilor zilnice și a interacţiunilor sociale, este necesară aplicarea unor intervenţii terapeutice specifice, adaptate individual.
În prezent, tratamentul de bază al fobiilor include terapia cognitiv-comportamentală, utilă în special în cazul copiilor cu tulburări de spectru autist. Totuși, din cauza dificultăţilor întâmpinate în imaginarea anumitor situaţii, eficienţa metodei și complianţa la tratament sunt negativ influenţate. Asocierea realităţii virtuale imersive ar putea revoluţiona tratamentul fobiilor și al altor tulburări de spectru autist, înlăturând eficient barierele întâmpinate în terapia clasică.