Participanții au avut parte de o sesiune dedicată dezbaterii problemelor de sănătate mintală, atât la nivelul legislației din România, cât și la nivelul statisticilor internaționale. Au fost amintite și semnalele de alarmă trase de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). 

Sănătatea mintală și criza globală 

Redactor-șef adjunct al revistei Psihiatru.ro, șef lucr. univ. dr. Bogdan Nemeș a avut sâmbătă, în cadrul Forumului Psihiatru.ro, o intervenție deosebit de interesantă, titlul prezentării sale fiind „Dezbateri recente în jurul problemelor globale de sănătate mintală”. 

El a „spart gheața” la începutul manifestării științifice, aducânt în discuție o temă pe care echipa jurnalului Psihiatru.ro a mai lucrat:

„Dorim să aducem atât revista, cât și această întâlnire către practicieni. Există foarte multe teme abordate atât în mediul online, cât și la întâlnirile noastre care îi preocupă [pe practicieni]. Și foarte multe dintre ele sunt în jurul concepției de asistență a stării de sănătate mintală”.

Dr. Bogdan Nemeș a vorbit despre anumite probleme care sunt conceptuale și a oferit date dintr-un raport de anul acesta al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind sănătatea mintală. El a citat câteva afirmații din raport, deschizând astfel dezbaterea pe unele dintre acele subiecte:

„Acest raport precizează foarte clar că înainte de pandemie circa 1 miliard de oameni, adică aproximativ unul din opt, trăiau cu o tulburare mintală sau de comportament. Mai mult, vine și precizează foarte clar că în primul an de pandemie de COVID, prevalența tulburărilor depresive și anxioase a crescut cu 25%. Și vine cu o precizare oarecum surprinzătoare că aproape 1% dintre decese sunt datorate suicidului și că sunt previzionate a fi cel puțin de 20 de ori mai multe tentative de suicid. În plus, tulburările mintale și de comportament sunt afecțiunile responsabile pentru cei mai mulți ani trăiți cu dizabilitate. Iar consecințele acestei stări de fapt, consecințele economice, în principal, sunt enorme”.

Primul studiu din România despre despre impactul pandemiei asupra sănătății mintale 

De asemenea, redactor-șef adjunct al revistei Psihiatru.ro a amintit că OMS precizează că trebuie să recunoaștem fragilitatea sistemelor noastre de sănătate în ceea ce privește asistența pacienților cu tulburări mintale sau de comportament, fie ele la debut, fie cronice. Și tot raportul OMS precizează că aceste sisteme sunt afectate de dezechilibre majore în ceea ce privește cercetarea, guvernanța, resursele și serviciile.

„Aș vrea să trecem prin câteva probleme conceptuale, sunt două lucruri esențiale pentru felul în care concepem lucrurile și care sunt intens dezbătute în comunitatea științifică. Organizația Mondială a Sănătății precizează foarte clar că sănătatea mintală este o parte intrinsecă a sănătății noastre colective și a stării de bine și e un drept fundamental al omului. Și că ea reprezintă mai mult decât absența tulburărilor mintale și de comportament, înscriindu-se într-un continuum între o stare de bine optimă și stări de suferință extremă cauzate de tulburările mintale și de comportament”, explică șef lucr. dr. Bogdan Nemeș.

Această conceptualizare, adaugă el, este extrem de importantă, pentru că deschide ușa intervenției în ceea ce privește sănătatea mintală dincolo de tulburările mintale și de comportament. „Pentru atingerea unei stări de sănătate mintală optime este necesară intervenția nu numai asupra celor care au un diagnostic psihiatric pus, ci și pe cei care se află undeva între o stare optimă, de bine, în ceea ce privește sănătatea mintală și cei care au o tulburare mintală”.  

Dr. Adriana Neagoe (SUA): Tehnologia este salvatoare în psihiatrie, pe perioada pandemiei 

Printre concluziile trase de dr Bogdan Nemeș se află și aceasta: „Avem o lege a sănătății mintale în România care este bună, dar s-au cam schimbat câteva lucruri în ultimii ani. Poate ar fi foarte bine să revedem un pic prevederile acesteia. Spre exemplu, avem suficiente prevederi relativ confuze, ne lovim în practică uneori, pentru o tulburare anxioasă diagnosticată, de retrimiterea la... Eu am pățit-o. De retrimiterea la psihiatru de la medicina muncii, pentru că nu se pune problema dacă muncitorul comercial poate sau nu poate să opereze aparatura cu care se ridică sau se manipulează marfa”.

De asemenea, dr. Bogdan Nemeș a amintit că prevederile legate de dreptul de a conduce autovehicule au generat destule dezbateri mai puțin formale în comunitatea medicilor psihiatri, centrate, spre exemplu, pe cum afectează relația medicilor psihiatri cu pacientul lor, „dacă noi suntem cei care îl raportăm și el ajunge să își piardă carnetul de conducere”.

„Mai ales pentru că multe dintre prevederile acelea sau formulările lor [din legea sănătății mintale] sunt uneori confuze. Până la urmă ce înseamnă tulburare psihică gravă? Încadrările în anexele la ordinul Ministerului Sănătății sunt de tipul «boli». Avem cu toții pacienți cu tulburări psihice grave care merg extraordinar de bine și care sunt integrați în viața profesională și socială. Poate că ar trebui să ne îndreptăm atenția asupra cum am putea defini mai bine cine ar trebui sau nu ar trebui să aibă dreptul de a conduce autovehicule. Nu să trântim o listă de diagnostice și să nu ținem cont că fiecare pacient al nostru este un individ care are niște probleme specifice și asupra cărora trebuie să ne îndreptăm pentru a-l ajuta să facă mai bine față în mediul social și profesional”. 

La cabinetul de Psihiatrie din SCJUT, pacienții vin zilnic și cer ajutor specializat