Activitatea fizică regulată are beneficii semnificative asupra sănătății fizice și mentale, elemente determinante ale calității vieții, alături de stabilitatea financiară, educația, mediul înconjurător și relațiile interpersonale, subliniază conf. dr. Maria-Gabriela Puiu, medic psihiatru și șef secție la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alexandru Obregia” din București. 

În ceea ce privește populația generală adultă,  mișcarea contribuie la prevenirea și gestionarea bolilor netransmisibile, precum diabet, cancer sau boli cardiovasculare, iar în cazul copiilor și adolescenților susține sănătatea oaselor, stimulează creșterea și dezvoltarea sănătoasă a mușchilor și îmbunătățește dezvoltarea motorie și cognitivă. 
De asemenea, nivelul de activitate fizică contribuie la ameliorarea somnului, a simptomelor cognitive și a impactului simptomelor psihotice, la reducerea nivelului trigliceridelor și colesterolului, a greutății corporale, precum și a circumferinței taliei.  

Ce spun studiile?

În același timp, atunci când vine vorba de sănătatea mintală, tot mai multe studii au arătat că mișcarea contribuie la îmbunătățirea dispoziției, stimei de sine, a interacțiunilor sociale, precum și la ameliorarea dizabilității sociale,  a funcționării personale și sociale, la reducerea auto-stigmatizării și a relaționării sociale pozitive.

Totodată, activitatea fizică reduce simptomele de depresie și anxietate, îmbunătățește sănătatea creierului, dar și starea generală de bine. Astfel, rezultatele unui studiu care a analizat impactul exercițiilor fizice asupra calității vieții persoanelor cu depresie au arătat că acestea au determinat o îmbunătățire semnificativă a stării fizice și psihologice, dar și a calității vieții acestora. 

Un alt studiu, care  a vizat identificarea efectelor activităților fizice asupra calității vieții și abstinenței la persoanele cu dependențe de substanțe, a arătat că, în cazul acestora, exercițiile fizice îmbunătățesc starea fizică, ameliorează calitatea vieții și au un efect benefic asupra craving-ului ( dorința incontrolabilă și copleșitoare de a consuma un drog – n.red), depresiei și anxietății.

Pe de altă parte însă, potrivit statisticilor, persoanele cu tulburări psihice severe petrec în medie aproape 8 ore pe zi având un comportament sedentar, fiind semnificativ mai sedentare decât cele din rândul populației generale. Mai mult decât atât, acestea au o probabilitate cu 50% mai mică de a respecta recomandările privind activitatea fizică, a punctat conf. dr. Maria-Gabriela Puiu. 

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății,  persoanele cu vârste între 18 și 64 de ani ar trebui să efectueze săptămânal între 150 și 300 de minute de activitate fizică moderată sau  între 75 și 150 de minute de activitate intensă ori o combinație între acestea două.