Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

GRIPA PORCINĂ - o ameninţare globală

Considerată ca probabilitate pe locul doi sau trei de a evolua pandemic, gripa porcină devine o ameninţare globală pe fondul unei epizootii de gripă aviară care, deşi persistă, pare să nu mai sperie pe nimeni şi a unei crize economice/financiare care slăbeşte mult capacitatea de răspuns la o nouă provocare pentru comunitatea planetară.
 
Gripa aviară a consumat enorm de multe fonduri, energii, resurse umane, inteligenţă şi imaginaţie care erau destinate confruntării cu o eventuală pandemie. Toate scenariile dădeau câştig de cauză în competiţia de virus pandemic, lui H5N1, dar se pare că „mama natură“ a scos din „căciulă“ un alt virus cu şanse teoretice, dar care s-a preparat în laboratorul „porc“ prin amestecarea mai multor virusuri umane, porcine şi aviare, fără manifestări zgomotoase şi ieşiri în public (cazuri de îmbolnăviri umane severe în creştere semnificativă), înregistrându-se numai în SUA – 14 îmbolnăviri umane din decembrie 2005 până la 22 aprilie 2009. Au existat semne ale unei circulaţii active a virusurilor gripale în populaţiile de porci din America de Nord în ultimii trei ani, dar în lipsa unei transmiteri eficiente la om şi în prezenţa formelor uşoare confundate foarte des cu gripa sezonieră sau cu alte viroze respiratorii, aceasta nu a fost considerată ca o ameninţare pentru sănătatea publică, iar detectarea în unele ferme de porci din Canada şi SUA a unor reasortanţi „tripli“ cu segmente genice umane, porcine şi aviare în urmă cu doi ani a fost „tratată“ ca o curiozitate a evoluţiei imprevizibile a virusurilor gripale. Specialiştii au emis mai demult teoria „vasului“ de amestec (porcul), care, în condiţiile unei circulaţii extinse şi intense a virusurilor aviare (panzootia cu H5N1) şi a epidemiilor gripale umane sezoniere (subtipurile H1N1 şi H3N2), poate favoriza apariţia de coinfecţii pe o gazdă intermediară (porcul) cu receptivitate pentru ambele virusuri. Virusul reasortant „preparat“ pe porc poate infecta omul mai uşor decât cele aviare şi porcine separat, şi în anumite condiţii, poate împrumuta virulenţa de la cele aviare şi capacitatea de a da reacţii de hipersensibilitate de la cele porcine (anvelopa virală luată de la celulele gazdei porcine).
 
Evenimentele prezente par să confirme trecerea de la „teorie“ la „practică“, pentru că numărul de infecţii umane confirmate este mai mare decât cele înregistrate în ultimii ani, ceea ce susţine transmiterea mai eficientă de la porc la om, iar faptul că multe cazuri nu au context de expunere la porc vine în sprijinul unei transmiteri interumane în creştere.
 
Există neclarităţi în ceea ce priveşte numărul real de cazuri în Mexic, pentru că apariţia lor se suprapune cu o circulaţie activă a virusurilor gripale sezoniere, dar şi din cauza unei investigaţii etiologice insuficiente.
 
Evoluţia cazurilor până la 27 aprilie 2009: • Mexic: 1.455 de cazuri probabile cu pneumonii severe şi 84 de decese, 25 de confirmări de gripă porcină (virus asemănător cu cele izolate în California); zone afectate: 24 de state din 32 ale ţării • SUA: 40 de cazuri confirmate în următoarele zone: California, Kansas, New York, Ohio, Texas • Canada: 6 cazuri confirmate din Noua Scoţie şi Columbia Britanică – virus asemănător cu cele izolate în Mexic şi SUA • Noua Zeelandă: 22 de copii de şcoală în investigaţie (au fost în vizită în Mexic) • Israel: o persoană în investigaţie (a fost în vizită în Mexic) • Columbia: 12 persoane în investigaţie • Europa: 12 persoane în investigare din Spania, Franţa, Scoţia, toate cu istorie de vizită în Mexic, cele din Scoţia au fost spitalizate.
 
Forme clinice: cu excepţia celor din Mexic, toate cazurile confirmate în alte ţări au fost uşoare, cu rare spitalizări de scurtă durată.
 
Simptomatologie:asemănătoare cu gripa sezonieră: debut brusc, febră, tuse şi coriză; unele cazuri au mai prezentat mialgii, astenie, cefalee şi rar diaree şi vomă.
 
Definiţia cazului: nu a putut fi stabilită din cauza numărului mic de cazuri confirmate.
 
Virusul gripal porcin: • aparţine subtipului A/H1N1,dar este diferit de virusul sezonier A/H1N1 • varianta caracterizată de CDC Atlanta este A/California/ 04/2009 • conţine segmente genice: de la virusurile porcine din America de Nord şi Eurasia, aviare şi umane • virusul a fost secvenţiat de către CDC Atlanta •mod de transmitere: pe cale aeriană de la oamenii bolnavi în perioada de infecţiozitate maximă (primele 4–5 zile de la debut) prin tuse, strănut sau obiecte contaminate de secreţiile respiratorii, dar este posibilă şi transmiterea direct de la porc în cazurile de expunere la animalele vii infectate. Nu se transmite prin consumul de carne de porc • este sensibil la inhibitorii de neuraminidază (oseltamivir şi zanamivir) şi rezistent la adamantane (amantadină şi rimantadină) • izolarea este posibilă şi restricţionată doar în laboratoarele cu nivel de securitate 3 (BSL 3).
 
Context epidemiologic: cazurile confirmate din SUA, Canada şi cele probabile din restul ţărilor, inclusiv Mexic, nu au documentate expuneri la porci infectaţi (confirmaţi) şi sugerează transmiterea interumană.
 
Diagnosticul de laborator: • nu există, în prezent, reactivi pentru diagnosticul de laborator. CDC Atlanta va prepara şi va distribui reactivi pentru detecţia moleculară (RT-PCR) la toate laboratoarele de referinţă naţionale • OMS şi CDC Atlanta nu încurajează folosirea testelor rapide de diagnostic şi a altor teste precum imunofluorescenţa pentru că au sensibilitate scăzută şi pot furniza rezultate fals negative • izolarea se va face doar în laboratoare cu nivel de securitate 3 (BSL 3) • OMS atenţionează asupra faptului că investigaţiile se vor face iniţial pentru detecţia tipului A de virus, iar dacă nu se poate determina subtipul H1 sau H3, probele vor fi trimise la OMS • se atenţionează asupra respectării regulilor de recoltare, transport şi stocare a probelor respiratorii ale bolnavilor suspecţi de gripă porcină, deoarece au potenţial de infecţiozitate crescut.
 
Vaccinul gripal porcin: • nu există în prezent vaccin specific • vaccinul sezonier actual are o componentă A/H1N1 care nu protejează împotriva virusului gripal porcin circulant • CDC Atlanta a demarat prepararea virusului de „sămânţă“ (operaţie care ar putea să dureze cca 30 de zile), care va permite dezvoltarea unui vaccin într-un interval de minimum 90 de zile.
 
Caracterizarea situaţiei actuale: mai mulţi specialişti consideră că evoluţia cazurilor şi caracterizarea virusului impune o trecere de la faza 3 OMS de alertă pandemică la faza 4 şi, pentru a înţelege ce înseamnă acest lucru, vom prezenta fazele OMS de dezvoltare a unei pandemii: • faza 1 – interpandemică (un nou virus la animale) – risc scăzut de cazuri umane •faza 2 – interpandemică – risc crescut de cazuri umane • faza 3 – alertă pandemică – transmitere interumană absentă sau foarte limitată •faza 4 – alertă pandemică – evidenţă de transmitere interumană crescută (focare) • faza 5 – alertă pandemică – evidenţă de transmitere interumană semnificativă (focare în extindere) •faza 6 – pandemie – transmitere interumană eficientă şi susţinută (epidemii extinse).
 
Experţii OMS consideră că în prezent sunt motive suficiente de a trece de la faza 3 la faza 4, deoarece sunt îndeplinite cele trei condiţii de modificare: noutatea virusului, severitatea bolii şi transmiterea eficientă şi susţinută între oameni.
 
În acest context, OMS şi CDC Atlanta consideră că situaţia actuală este o urgenţă de sănătate publică, care necesită o creştere a supravegherii la nivel global, regional şi naţional, implementarea şi declanşarea unor măsuri adecvate pentru a ţine sub control fenomenul şi au anunţat (28 aprilie 2009) trecerea de la faza 3 la faza 4 de alertă pandemică.
 
Măsurile recomandate sunt: • monitorizarea călătoriilor în şi din zonele afectate • pregătirea naţională pentru managementul bolnavilor şi a investigărilor de laborator • inventarierea stocurilor de antivirale şi adaptarea lor la nivelurile optime de tratament şi profilaxie • întărirea măsurilor de igienă şi de evitare a expunerilor contaminante • activarea structurilor de intervenţie şi coordonare în situaţiile de urgenţă.
 
În comentariile legate de aprecierea fazei de evoluţie se argumentează că trecerea la faza 4 înseamnă mobilizarea şi aplicarea unor măsuri cu susţinere financiară imensă la care se adaugă şi o panică pe măsură, deci situaţia trebuie analizată atent şi cu mare responsabilitate. Se aduce aminte de episodul din 1976 când a apărut un focar de gripă porcină A/H1N1 într-o bază militară din Fort Dix (New-Jersey) care a afectat 200 de soldaţi, din care patru au făcut pneumonie şi unul a decedat. Evenimentul a alertat autorităţile federale şi CDC-Atlanta care au declarat focarul cu potenţial pandemic, mai ales că serul supravieţuitorilor din pandemia anului 1918 reacţiona cu virusul izolat de la bolnavi. S-a crezut că se va declanşa o pandemie asemănătoare cu cea din 1918 şi s-a demarat producţia de vaccin. Focarul nu s-a extins şi virusul după o lună nu a mai fost detectat în circulaţie. S-au produs cca 157 de milioane de doze de vaccin din care 48 de milioane au fost administrate. După vaccinare s-a observat o creştere a sindromului Guillain-Barré cu o frecvenţă de un caz la 100.000 de vaccinaţi, ceea ce trebuie să fie şi în atenţia producătorilor actuali dacă se pune problema preparării unui vaccin pentru virusul care circulă în prezent.
 
Evoluţia situaţiei prezente va arăta dacă focarele apărute pot determina o pandemie de gripă „veritabilă“.

Etichete: sint dolore

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.