Combinaţia dintre o dietă dezechilibrată și un stil de viaţă sedentar a dus la creșterea ratei de obezitate nu numai în ţările dezvoltate, ci și în cele cu venituri mici, unde foametea și obezitatea adesea coexistă.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că peste 670 de milioane de adulţi și 120 de milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani sunt obezi, iar peste 40 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali. În același timp, peste 820 de milioane de oameni suferă de foame.

În ceea ce privește ţara noastră, Centrul de Observare a Obezităţii Globale estimează că aproape jumătate (47,7%) dintre adulţii români sunt supraponderali; dintre aceștia, 10,9% suferă de obezitate. Datele sunt de la sfârșitul anului 2019; între timp, cu siguranţă pandemia a mai făcut ceva modificări în aceste statistici.

Având în vedere situaţia menţionată mai sus, Organizaţia pentru Alimentaţie și Agricultură a Naţiunilor Unite recomandă organizarea de acţiuni care să orienteze populaţia spre programe alimentare echilibrate nutriţional, ușor de urmat pe o perioadă îndelungată şi sigure pentru toate vârstele, și mai ales pentru bugetele personale reduse.

Tema propusă pentru anul acesta este: „Nu lăsăm pe nimeni în urmă: producţii mai bune, o nutriţie mai bună, un mediu mai bun, ceea ce înseamnă o viaţă mai bună”. Acestui obiectiv i se alătură și manifestările organizate cu ocazia Zilei Internaţionale a Alimentaţiei, marcată în fiecare an la 16 octombrie.

La București, acţiunile de anul acesta au început cu două zile mai devreme, printr-o conferinţă organizată de Clinica Neolife şi Societatea Română de Educaţie Nutriţională. Tema conferinţei a fost „Prevenţie prin alimentaţie personalizată şi stil de viaţa echilibrat – 2022”.

Prevenţie prin alimentaţie

Atunci când vorbim despre hrană, despre alimentaţie, este nevoie de sustenabilitate, atrage atenţia nutriţionist Lygia Alexandrescu, președinta Societăţii Române de Educaţie Nutriţională: „Este necesară o lume în care alimentul să fie suficient cantitativ, să fie nutritiv, sigur și ușor de procurat. (...) alimentaţia de prevenţie (...) reduce impactul bolilor asupra organismului prin ceea ce consumăm”.

Chiar dacă România nu se compară cu ţările în care foametea există în mod real, nu stăm extraordinar de bine, cel puţin comparativ cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, declară dr. Adina Simona Dragomir, medic primar Endocrinologie: „Trebuie să vorbim în mod cert și despre calitatea alimentelor”.

În opinia dr. Cristina Berteanu, medic primar ATI, director medical Neolife România, stilul de viaţă sănătos ne ajută să facem faţă unei boli grave cum este cancerul: „Este necesar un plan alimentar care să însoţească schemele de chimio- și radioterapie”. Potrivit acesteia, prin nutriţia de calitate se pot reduce costurile în Sănătate cu 97% până în 2030.

În România, mortalitatea prevenibilă este la un nivel de 2,5 ori mai mare decât în Uniunea Europeană, atenţionează Nicoleta Pauliuc, senator, președinta Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranţă Naţională din Senatul României.

„Am alocat o zonă foarte importantă alimentaţiei [în Planul de combatere și prevenţie a cancerului] și am spus că un nutriţionist trebuie să facă parte din acel tumor board alături de chirurgi, alături de oameni care diagnostichează, de oncologi, radioterapeuţi, anesteziști, psihologi.”

Beneficiile personalizării

În medicina modernă se pune foarte mare accent pe ideea de personalizare a terapiilor. Pentru că suntem indivizi diferiţi, avem diferenţe în anumiţi parametri biochimici, metabolici, genetici și mai ales de microbiotă, personalizarea are un rol important și în alimentaţie, spune Lygia Alexandrescu. 

Potrivit acesteia, beneficiile personalizării s-ar vedea în creșterea nivelului energetic, creșterea biodisponibilităţii și a absorbţiei nutrienţilor, îmbunătăţirea stării de funcţionare a organismului și creșterea calităţii vieţii.

Citiți și: Cât de sănătos mâncăm?