Statisticile arată că, în medie, 15% din totalul activităţii și cheltuielilor spitalelor sunt rezultatul direct al evenimentelor adverse. Evenimentul Advers Asociat Asistenţei Medicale (EAAAM) a fost identificat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ca fiind una dintre primele zece cauze de deces și invaliditate din lume.

Date fiind consecinţele acestora, este necesar ca abordarea să fie una preventivă, pornind de la principiul de bază: un eveniment advers nu este altceva decât materializarea unui risc preexistent. Așadar, pentru a permite spitalului să implementeze nu doar măsuri de diminuare a probabilităţii de materializare a riscurilor, ci și măsuri de identificare cât mai precoce a evenimentului advers odată produs, este necesară o identificare corectă și completă a riscurilor asociate asistenţei medicale.

Important în abordarea sistemică

Standardizarea datelor reprezintă primul și cel mai important pas în abordarea sistematică, permiţând compararea, completarea reciprocă, învăţarea din erorile altora, precum și identificarea unor priorităţi în sistemul de sănătate.

Încă nu există consacrată la nivel internaţional o standardizare a informaţiilor utilizate în identificarea riscurilor, deși sunt stabilite principalele categorii: activitatea în cadrul căreia se identifică riscul, factorii favorizanţi, probabilitatea de materializare, gravitatea consecinţelor.

Pornind de la principiul „EAAAM este materializarea unui risc”, devine logică utilizarea acelorași informaţii pentru înregistrarea și analiza acestora. Pentru EAAAM, OMS a stabilit în 2009 Cadrul Conceptual al Clasificării Internaţionale pentru Siguranţa Pacientului, care conţine și o standardizare a informaţiilor care descriu evenimentul, cu categorii similare: activitatea medicală în cadrul căreia s-a produs, factorii care au contribuit, consecinţele.

Sistemul unitar de înregistrare

Organizarea identificării riscurilor într-un registru utilizând aceleași informaţii standardizate pentru EAAAM facilitează în plus și identificarea cauzelor evenimentului. Astfel, în momentul apariţiei unui eveniment, primul pas constă în consultarea Registrului Riscurilor (RR) – dacă riscul a fost deja identificat, atunci se va analiza dacă măsurile de control stabilite au fost sau nu aplicate.

În cazul în care se dovedește că aceste măsuri au fost respectate, se poate concluziona că nu sunt eficace și este necesară revizia sau implementarea unor măsuri suplimentare. Dacă se constată că nu au fost respectate, atunci se impune introducerea unui sistem de monitorizare a respectării acestora.

În situaţia în care riscul respectiv nu a fost identificat și nu a fost înscris în RR, acesta va fi completat imediat. Este astfel esenţial ca informaţiile culese în urma unui eveniment să fie standardizate, pentru a permite transmiterea facilă și către alte unităţi a cunoștinţelor acumulate în urma analizei EAAAM și a putea estima mai precis probabilitatea.

Spitalele au la dispoziţie CaPeSaRo, aplicaţia informatică pusă la dispoziţie de ANMCS în cadrul procesului de acreditare, pentru înregistrarea atât a riscurilor, cât și a evenimentelor adverse.

Implementarea la nivel naţional a unui sistem unitar de înregistrare a celor „două feţe ale aceleiași monede” – riscul, respectiv evenimentul advers – asigură totodată și respectarea Recomandărilor Consiliului European privind siguranţa pacienţilor 2009/C 151/01. De folos se poate dovedi integrarea în acest sistem unitar și a evenimentelor adverse raportate direct de pacienţi.

Citiți și: Atribuţii în realizarea programelor naţionale de sănătate