Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  SPECIALITĂȚI

Strategii pentru controlul cancerului

Viața Medicală
Dr. Daniela COZA luni, 16 noiembrie 2015
Viața Medicală
Dr. Marius I. UNGUREANU luni, 16 noiembrie 2015
     Ca urmare a publicării Ord. m.s. nr. 219/1980, raportarea cancerului a devenit obligatorie în România începând cu anul 1981, ca urmare a creşterii incidenţei și mortalităţii, această afecţiune fiind situată pe locul al doilea după bolile cardiovasculare în ceea ce priveşte morbiditatea și mortalitatea. Ord. m.s. nr. 2.027/2007 a stabilit un nou cadru organizatoric pentru activitatea de înregistrare a cancerelor. Începând cu 1 ianuarie 2008 au fost constituite registrele regionale de cancer, corespunzătoare celor opt regiuni de dezvoltare ale ţării. Acestea urmăresc alinierea activităţii la standardele şi recomandările internaţionale ale Reţelei europene a registrelor de cancer (ENCR) și ale Agenției internaționale de cercetare a cancerului (IARC). Informaţiile obţinute de registrele regionale din teritoriu sunt transmise Centrului Naţional de Statistică și Informatică în Sănătatea Publică, aflat în subordinea Institutului Naţional de Sănătate Publică, în vederea realizării bazei naţionale de date pentru cancer.
     La nivel internaţional, înregistrarea persoanelor cu cancer s-a desfăşurat cu greutate, un prim demers în acest sens având loc la Londra, în 1728. În jurul anului 1900, voci critice din Anglia şi Germania au cerut investigarea şi îmbunătăţirea evidenţei statistice privind răspândirea cancerului în populaţie, ca bază indispensabilă pentru cercetarea etiologică. Cel mai vechi exemplu de registru de cancer modern este cel din Hamburg, iniţiat în 1926 cu scopul controlării cancerului, luând în considerare aspectele medicale şi ştiinţifice, dar şi cele de sănătate publică şi economie. Şi în SUA s-a încercat colectarea datelor de incidenţă a cancerului, prin anchete ad hoc asupra morbidităţii anuale, în zece zone metropolitane. În 1950, OMS recomanda, prin Subcomitetul de înregistrare a cancerului, stabilirea la nivel mondial a registrelor de cancer naţionale sau regionale, instrumente esenţiale unui program coerent de control al cancerului.
     În Institutul Oncologic din Cluj-Napoca (IOCN) există o veche şi continuă preocupare pentru supravegherea epidemiologică a cancerului, începută în anii ’70. Datele clujene, pentru perioada 1974–1987, au fost incluse în volumele IV, V şi VI ale monografiei OMS – „Cancer Incidence in V Continents“. Afilierea registrului de cancer al judeţului Cluj la organismele internaţionale a permis furnizarea internaţională a datelor din regiunea noastră, cu includerea lor în studii multicentrice, pe localizări maligne specifice. Participarea echipei registrului clujean de cancer în grupul de lucru CONCORD–2, de evaluare mondială a supraviețuirii în cancer, a permis estimarea supraviețuirii relative în țara noastră. Acestea sunt primele date de supraviețuire în cancer, la nivel populațional, publicate pentru România. Experienţa şi interesul manifestat de-a lungul timpului au stat la baza înfiinţării, începând cu 1 ianuarie 2008, a registrului regional de cancer pentru regiunea de nord–vest, la nivelul IOCN, care acoperă populaţia judeţelor Cluj, Bihor, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Sălaj şi Satu Mare. Pe baza acestor date, IARC estimează incidența și prevalența cancerului în țara noastră (GLOBOCAN 2008 și 2012). Rezultatele primului an au arătat o creştere a numărului total de cazuri noi de cancer cu 84% (8.818 în 2008 faţă de 4.773 în 2007), datorată unei mai bune acoperiri a teritoriului arondat, a culegerii active a cazurilor şi asigurării unui caracter complet şi de calitate a datelor.
     Rapoartele datelor de incidenţă și mortalitate a diferitelor tipuri de cancer au devenit, din 2008, o constantă a registrului regional de cancer, fiind de mare importanţă pentru oncologi, cercetători în sănătate publică și servicii de sănătate, organizații active în domeniul promovării sănătății, inițiatorii politicilor de sănătate publică, dar și pentru populaţie. Sunt rapoarte care constituie un instrument de evaluare a eficienţei măsurilor de profilaxie primară și secundară a cancerului, tratamentului și planificării noilor soluţii terapeutice. Aceste publicaţii sunt surse de date permanent actualizate, necesare tuturor celor implicaţi în lupta împotriva cancerului. În ultima ediţie – „Raport de cancer în regiunea de nord–vest a României 2010–2011 – incidenţa, mortalitatea, supravieţuirea și prevalenţa cancerului“, similar celor precedente, au fost incluse informaţii referitoare la incidenţa globală a cancerului la nivelul regiunii de nord–vest, prezentată separat pentru fiecare judeţ, cu descrierea tipurilor principale de cancer. Sunt prezentate date referitoare la morfologia principalelor localizări maligne şi distribuția cancerelor la copil, la nivel regional, conform ediţiei a treia a clasificării internaționale a cancerelor la copil, precum şi datele de mortalitate prin cancer, pentru judeţele care au furnizat aceste informaţii.
     Pentru judeţul Cluj există informaţii începând cu anul 2000 şi este posibilă includerea datelor de prevalenţă, prezentându-se numărul pacienţilor care erau în viaţă la 31 decembrie 2011, diagnosticaţi cu cancer în antecedente. Această a treia ediție a raportului a fost îmbunătăţită prin publicarea, în premieră, a datelor populaționale de supraviețuire relativă la cinci ani, pentru cazurile diagnosticate cu cancer în perioada 2006–2008, în județul Cluj, ele fiind urmărite până la 31 decembrie 2013.
     Începând cu 2014, în proiectul CerCcROM (Controlul cancerului de col uterin în rândul populației rome și a altor grupuri dezavantajate din regiunea de nord–vest a României) a fost inclus un pachet de lucru care își propune susținerea capacității unităților medicale de culegere și raportare a datelor către registrul de cancer, iar asta presupune că o intervenție pe sănătatea comunitară trebuie să poată fi evaluată prin reflectarea ei în indicatorii de morbiditate și mortalitate. Acest lucru este posibil și stă în atribuțiile registrului de cancer, principalul instrument de evaluare a eficienţei programelor de screening în oncologie.

Etichete: Sănătate publică și management

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC