Newsflash
Interviuri

Siguranţa alimentară este esenţială pentru sănătate

de Dan Dumitru MIHALACHE - mai 19 2023
Siguranţa alimentară este esenţială pentru sănătate

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a emis Ord. nr. 201/2022, care stabilește modalităţile de informare a consumatorilor privind alimentele/mâncărurile preparate și/sau oferite spre comercializare.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a emis un ordin – Ord. nr. 201/2022 – care stabilește „modalităţile de informare a consumatorilor cu privire la informaţiile privind produsele finite/mâncărurile preparate și/sau oferite spre comercializare consumatorului pentru consumul pe loc sau la domiciliu de către unităţile de restauraţie colectivă”.

Potrivit acestui ordin, informaţiile trebuie să fie vizibile, ușor accesibile, lizibile, de neșters și să nu fie acoperite de alte materiale scrise sau foto. Astfel, pentru fiecare preparat din meniu trebuie să existe: lista detaliată a ingredientelor ce depășesc 20 de grame, declaraţia nutriţională, lista aditivilor folosiţi grupaţi pe categorii, lista alergenilor și a alergenilor potenţiali, indicarea ingredientelor provenite din produse congelate.

În cazul livrărilor la domiciliu, aceleași informaţii trebuie să fie disponibile, la cerere, la comenzile prin telefon și pe site-ul unde a fost făcută comanda, precum și în pachetul trimis clientului, fie în pungă, fie ca etichete pe produse. În cazul meniului extins, lista trebuie să includă și ingredientele compuse, cum ar fi sosurile, alături de aditivi și alergeni în meniul rezumat.

De menţionat că, indiferent că este vorba de produse de origine animală, procesate sau neprocesate, de produse ambalate sau îmbuteliate, reglementările pentru industria alimentară cer indicarea valorii nutritive a oricărui tip de aliment.

Formulă de calcul vs analize de laborator

Pentru a lămuri câteva aspecte legate de ceea ce înseamnă determinarea valorii nutriţionale pentru operatorii din industria alimentară, am stat de vorbă cu dr. Andrei Nicolau, medic veterinar, directorul general al unei reţele private de laboratoare de analize, acreditată RENAR, cu puncte de lucru în Bacău și în Cluj-Napoca.

 Ordinul ANPC cu numărul 201/2022are la bază, printre altele, Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011. De ce a durat atât până să ne aliniem și noi la acesta?

Toate ţările membre UE au avut o perioadă de tranziţie, să își pună legislaţia la punct, să investească în diferite metode de analiză sau moduri de a informa cetăţenii. Restaurantele au avut și ele un termen pentru a declara valoarea nutriţională a produselor oferite consumatorilor. De menţionat că, mai ales în perioada pandemiei, restaurantele au reprezentat o zonă importantă în alimentaţie, pentru că mare parte din populaţie comanda acasă mâncare – restaurantele fizice au devenit tot mai virtuale, iar comenzile online au crescut în acea perioadă.

Determinarea valorii nutriţionale se poate face local, la nivelul fiecărui restaurant?

Nu. Comisia a dat două opţiuni în acest sens. Prima  ar fi să folosească o aplicaţie bazată pe o formulă matematică. Acolo se introduc ingredientele, cantităţile și se calculează automat valoarea nutriţională, numărul de calorii și toate informaţiile solicitate. Cealaltă variantă, care din punctul meu de vedere este cea corectă și exactă și care ar informa cu adevărat consumatorul, este reprezentată de analizele de laborator care se fac la produsul finit.

„Eu cred mai mult în analizele de laborator”

E clar că nu agreaţi formula pusă la dispoziţie de Comisie. De ce?

Nu aș spune că nu o agreez, însă în acea formulă de calcul se folosesc valori ale produselor crude. Pe când respectivele produse se amestecă, se tratează termic, se pun diverse ingrediente... au loc niște combinaţii fizice și chimice acolo, care influenţează acele valori. Laboratorul, în schimb, primește produsul finit. De exemplu, la tratarea termică a unui produs se evaporă apă. E clar că umiditatea, care influenţează valoarea energetică, scade în momentul tratării termice. Este evident că și calculul final va fi diferit de cel pe care îl face o aplicaţie pur și simplu.

Contează foarte mult și baza de date utilizată de acea platformă.

Da. Dar trebuie știut că baza de date de care dispune aplicaţia nu poate să acopere varietatea de ingrediente care există în lumea aceasta. De aceea este important să fie analizat produsul finit. Indiferent de ce s-a pus acolo, analizele de laborator vor spune exact câtă proteină, câtă umiditate, câte glucide, câte zaharuri sunt în acel produs final. Unii tratează la 200 de grade, alţii la 120 de grade, unii pun mai multă făină, alţii pun mai puţină, întotdeauna produsul final este cel care ajunge pe masa consumatorului. Analizele de laborator sunt singurele care pot oferi informaţia corectă consumatorului. O persoană care urmează o dietă sau trebuie să respecte niște reguli ar putea avea surprize dacă se ghidează după acea formulă matematică.

Cei din industria alimentară apelau până acum la astfel de laboratoare?

Nu prea! Știţi prea bine că omul nu face nimic dacă nu este obligat. Pentru că a existat acel regulament din 2011, marile lanţuri de fast-food și-au implementat din timp această procedură. De altfel, singurele solicitări pe care le aveam erau din partea celor care produceau mâncare, cei care făceau produs finit, ceea ce găsim în supermarket ș.a.m.d. Pentru un restaurant, dacă trebuie să facă niște analize, înseamnă un cost suplimentar, pe care de multe ori nu și-l permite. Cine a fost conștient și responsabil și-a dat seama de mersul lucrurilor și a implementat din timp aceste proceduri. Acum nu mai este vorba de o opţiune, ci de o lege care trebuie pusă în aplicare. Fie că se folosește acea aplicaţie, pe care eu nu o recomand, dar poate fi folosită și este în regulă, fie că se fac analize, este obligatoriu. A devenit deja obligatoriu din 15 martie.

Big Eight

Sunt suficiente laboratoare în România pentru a face faţă solicitărilor care vor veni?

România este puţin atipică din acest punct de vedere, în sensul bun al cuvântului de data aceasta, deoarece deţine o reţea vastă de laboratoare sanitare veterinare și pentru siguranţa alimentelor, capabilă să facă complet sau parţial aceste analize. Știţi că în fiecare judeţ există o Direcţie Sanitară Veterinară și pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), care deţine un laborator sanitar veterinar. Până prin 2008-2010, singurele laboratoare veterinare din România erau cele 41 deţinute de DSVSA-urile judeţene și trei institute, deci 44 de laboratoare ale Autorităţii Veterinare (ANSVSA). Mai existau niște laboratoare în cadrul Direcţiilor de Sănătate Publică, pentru că și ei mai fac analize de igienă la alimente. A început apoi să se dezvolte și piaţa privată de laboratoare pentru că a apărut o necesitate, prin faptul că volumul de probe a crescut. Acum cred că sunt pe piaţa din România în jur de 60-70 de laboratoare sanitare veterinare și pentru siguranţa alimentelor, din care aproximativ 20 sunt private.

Sunt multe analizele care trebuie făcute?

Determinarea acestei valori nutriţionale necesită 11 analize, dintre care opt sunt obligatorii. Noi, de exemplu, facem acest pachet de opt analize și avem contracte cu încă trei laboratoare internaţionale pentru celelalte trei. În Europa, aceste opt analize obligatorii se numesc Big Eight. Toată lumea asta caută.

De câţi ani lucraţi în domeniul acesta?

Sunt medic veterinar de 17 ani. Toată cariera mea s-a bazat pe partea de analiză și management de laborator și expertiză în microbiologie și siguranţa alimentelor, activând în cadrul Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară (IISPV) și al Autorităţii Veterinare și pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Începând de anul trecut, am preluat o poziţie de director general la reţeaua de laboratoare private pentru siguranţa alimentelor Labrom, care își desfășoară activitatea în Bacău și în Cluj-Napoca. Am participat la diferite proiecte normative privind siguranţa alimentelor, management de laborator atât în cadrul Comisiei Europene, cât și la nivel naţional, sub tutela ANSVSA și împreună cu Ministerul Agriculturii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Am lucrat în cadrul unor proiecte în ceea ce privește conceptul One Health legat de consumul de substanţe antimicrobiene în România.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe