Cancerul ovarian este o afecțiune despre care de multe ori se vorbește prea târziu, peste 70% dintre cazuri fiind depistate în stadii avansate, au atras atenția participanții la rotundă „Cancerul ovarian - impactul asupra pacientelor și asupra sistemului de sănătate”, care a avut loc pe 4 martie a.c, la Ambasada SUA. 

Spre deosebire de alte tipuri de cancer, în această patologie nu există o metodă de screening. În acest context, măsurile de prevenire și combatere a acestei afecțiuni trebuie să vizeze crearea unui parcurs integrat pentru paciente, care să combine prevenția, diagnosticul precoce și accesul la terapii inovatoare, a afirmat prof. dr. Carmen Orban, președinta Subcomisiei pentru populație și dezvoltare din Senatul României.

În acest sens, spune ea, asigurarea accesului rapid la investigații imagistice și histopatologice de înaltă performanță este esențială. Totodată, este nevoie de promovarea testării genetice pentru identificarea mutațiilor specifice, precum și de extinderea decontării pentru terapii inovatoare, inclusiv pentru terapiile țintite: „Aceste măsuri permit personalizarea tratamentului și intervenția timpurie, crescând șansele de supraviețuire. Iar investiția în tratamente inovatoare nu trebuie privită ca un cost, ci ca o reducere a poverii pe termen lung, prin îmbunătățirea prognosticului și a calității vieții pacientelor”.

În acest context, dr. Stela Firu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a arătat că atunci când vine vorba despre politici publice destinate cancerului ovarian, și în România, ca și în alte state europene, ele trebuie să vizeze prevenția și testarea genetică : „În ghidurile occidentale accentul se mută pe identificarea femeilor cu risc crescut. În țări precum Franța sau Germania, consilierea genetică și testarea pentru mutațiile BRCA sunt integrate în traseul pacientelor cu risc sau cu istoric familial. Aceasta este direcția pe care trebuie să o consolidăm și în România”.

Ea a arătat că România a început deja să construiască infrastructura necesară consilierii genetice, întrucât, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate a fost introdusă deja decontarea testării  genetică pentru pacientele cu cancer avansat și metastazat, iar din 2024, peste 700 de paciente au beneficiat de testare genetică gratuită pentru stabilirea unui tratament personalizat.

Totodată, potrivit ei, ar trebui să se pună mai mult accent pe campaniile de informare și conștientizare, astfel încât femeile să fie mai conștiente de simptomele care pot indica prezența unui cancer ovarian și să se prezinte la medic din timp: „Educația pentru sănătate și campaniile de conștientizare rămân și ele esențiale. Trebuie să vorbim mai mult despre factorii de risc și despre importanța istoricului familial, despre semnele care nu trebuie ignorate. În multe state europene, componenta de informare publică este la fel de importantă ca infrastructura medicală. Prevenția este esențială în această afecțiune, la fel și campaniile de informare”.

Este nevoie de coordonare și traseu ferm

La rândul său, Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României, a arătat că pentru a răspunde mai eficient nevoilor pacientelor cu cancer ovarian este nevoie de politici care „reduc timpul pierdut, coordonează îngrijirea și pun pacienta în centrul sistemului — nu la marginea lui”.

„Primul lucru pe care îl avem de făcut este să construim un sistem care nu plimbă pacienta, ci o conduce spre vindecare, spre supraviețuire. În oncologie, pacienta are nevoie de un traseu clar, cu pași, termene și responsabilități. Pentru cancerul ovarian, traseul trebuie să fie cu atât mai ferm, pentru că fiecare săptămână contează”, a subliniat Nicoleta Pauliuc.

La fel de importante sunt existența unui registru al pacientelor sau accesul echitabil la îngrijiri de calitate și echipe multidisciplinare. „În cancerul ovarian, tratamentul nu înseamnă doar un moment sau o intervenție, ci o succesiune de decizii complexe. Politicile publice trebuie să încurajeze îngrijirea coordonată în centre capabile să ofere tratament complet, colaborare între spitale, astfel încât pacienta să fie tratată într-o rețea, nu într-un sistem fragmentat. Pentru pacientele cu cancer ovarian avem nevoie de viteză în diagnostic, coordonare în îngrijire, acces la tratament modern și sprijin psihologic real. Instrumentele există. Tot ce rămâne este să le integrăm coerent și să le finanțăm corect”, a conchis senatoarea. 

Importanța coordonării între instituții și a diagnosticării precoce a fost evidențiată și de dr. Andrei Baciu, vicepreședintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților. El a arătat că 70% dintre cazurile de cancer ovarian sunt diagnosticate în stadiu avansat, de aceea este importantă coordonarea eforturilor astfel încât să crească numărul de cazuri diagnosticate în stadii incipiente, când șansele de supraviețuire sunt de  92-95%.

Potrivit statisticilor, în Europa, anual sunt diagnosticate peste 65.000 de cazuri noi de cancer ovarian. În plus, în fiecare an, aproximativ 42.000 de femei pierd lupta cu această boală.