Pentru a identifica în practică varietăţile de sindroame cardio-renale, în vederea aplicării precoce a terapiilor, dr. Cornelia Tîrîş prezintă clasificarea şi fiziopatologia interacţiunii complexe cord-rinichi.

În categoria vastă şi eterogenă a afecţiunilor autoimune se numără şi sindromul antifosfolipidic. Criteriile de diagnostic, precum şi tratamentul acestuia sunt detaliate în articolul semnat de dr. Camelia Cristina Diaconu.

Concluziile ştiinţifice ale conferinţei naţionale de stroke, desfăşurate recent în Capitală, sunt prezentate de acad. Constantin Popa, la rubrica Creierul vascular.

Chiar dacă apartenenţa la partidul comunist era importantă pentru a accede profesional, mulţi miniştri ai sănătăţii din perioada comunistă erau profesionişti desăvârşiţi (Burghele, Proca, soţii Bagdasar etc.). Despre „închizătorul de pluton“ – prof. dr. Victor Ciobanu – scrie dr. Mihail Mihailide, la rubrica Medicii şi morbul puterii.

Inaugurăm, în acest număr, o nouă rubrică: Fototeca medicinii româneşti. Vom prezenta în acest spaţiu portrete de arhivă ale medicilor, imagini de la diverse evenimente, instantanee de familie, fotografii ilustrând aspecte istorice.Titularul rubricii, dr. Richard Constantinescu, s-a oprit pentru început asupra personalităţii lui Grigore T. Popa.

Despre constipaţia cronică, patologie frecventă şi adesea refractară la tratament, scriu dr. Alexandra Opriş şi prof. dr. Dan L. Dumitraşcu, în acord cu cele mai noi recomandări ale Asociaţiei Americane de Gastroenterologie (AAG).

Deşi constituie un indicator al performanţei, calităţii şi siguranţei actului medical dintr-o unitate spitalicească, infecţiile nosocomiale încă reprezintă o sursă importantă de morbiditate, suferinţă şi costuri ridicate pentru sistemul de sănătate şi pentru pacient. Cele mai grave dintre aceste infecţii au ca etiologie bacterii rezistente la antibiotice, astfel că reducerea consumului nejustificat de antibiotice şi utilizarea lor corectă ar trebui să devină o prioritate pentru sistemul sanitar românesc. România stă foarte bine pe hârtie la capitolul infecţiilor nosocomiale: incidenţa, conform cifrelor statistic raportate, nu a depăşit niciodată 1%, în condiţiile în care acest indicator, la nivelul Uniunii Europene, este între 5 şi 15%.