CARTE DE VIZITĂ:

• Lucrează la Spitalul de Boli Cronice „Sf. Luca” București
• Șef de lucrări UMFCD București, Facultatea de Moașe și Asistenţă Medicală, Disciplina Geriatrie, îngrijiri calificate la domiciliu și în oncopaliaţie

Care este statutul Geriatriei în România?

La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, numai Facultatea de Moașe și Asistenţă Medicală a avut Geriatria și Gerontologia ca disciplină de studiu obligatorie. La Facultatea de Medicină a fost materie facultativă sau opţională, perioadă în care
ne-am străduit să oferim studenţilor cursuri interesante, care să îi atragă spre această specialitate.

Dacă în acest moment reţeaua de geriatrie nu funcţionează așa cum ne-am dori, este ocazia de a ne face viitori colegi, cu care să putem lucra mai bine în beneficiul vârstnicilor, pe toate planurile:  prevenţie, medicină de familie, servicii comunitare, specialităţi medicale, dezvoltarea reţelei de geriatrie în teritoriu, dezvoltarea clinicilor de geriatrie. Geriatria are mai multe paliere, la noi se face bine, dar ar trebui extinsă recuperarea geriatrică.

Am putea dezvolta partea de subacut și de acut, pentru că beneficiile colaborării cu geriatrul în echipa pluridisciplinară, în tratarea pacienţilor aflaţi în servicii de geriatrie acută, sunt deja bine demonstrate de sistemele medicale din străinătate.

Populaţia României îmbătrânește. De ce?

Îmbătrânirea demografică este un fenomen global, regăsit și în populaţia României. Îmbătrânirea este un succes, fiind în mare parte datorat progreselor socio-economice și medicale. Mă gândesc acum la medicamente noi, accesul la servicii medicale și tehnologie medicală... Există și fenomene negative care sunt implicate în îmbătrânirea populaţiei României: scăderea natalităţii și fenomenul de emigrare. Îmbătrânirea sănătoasă – Healthy aging, Active aging – are în centru vârstnicul sănătos, independent și activ.

Un concept nou în geriatrie

Explicaţi-ne ce înseamnă îmbătrânirea sănătoasă.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat 2021-2030 deceniul „îmbătrânirii sănătoase”, punând accent pe promovarea sănătăţii, prevenirea bolilor, respectiv îmbunătăţirea funcţionalităţii. Un alt concept important promovat de OMS este ICOPE (Integrated Care for Older People), prin care se încearcă reorientarea serviciilor medicale și a serviciilor sociale pe nevoile vârstnicilor, cu scopul de a le susţine și crește abilităţile funcţionale.

Un concept nou în geriatrie este și acela de rezilienţă. Asemenea capacităţii intrinseci, rezilienţa fizică accentuează atributele pozitive de sănătate ale persoanelor în vârstă, successful aging, opus ideii clasice de fragilitate, centrată pe deficitele funcţionale ale vârstnicului. Privind lucrurile în această lumină, cred că bătrâneţea poate fi cu adevărat frumoasă, atât timp cât folosim toate resursele înţelept.

Care sunt factorii care influenţează calitatea vieţii vârstnicilor?

Calitatea vieţii vârstnicilor pleacă de la starea de sănătate. Dar atunci când evaluăm un vârstnic din perspectivă geriatrică, privim mai departe de bolile pe care acesta le-a acumulat cu trecerea anilor – este ceea ce numim Evaluare Geriatrică Complexă  (EGC). Aceasta include analiza funcţionalităţii vârstnicului, a statusului cognitiv, a depresiei, a statusului nutriţional, a factorilor socio-economici.

Nivelul economic poate avea un impact semnificativ asupra calităţii vieţii vârstnicului. În situaţia nu puţin probabilă a polipatologiei asociate, vârstnicul are nevoie de resurse financiare crescute pentru a putea plăti medicamente și servicii medicale de diagnostic sau tratament. Dacă sursele de venit sunt limitate la o pensie, care în România este, de cele mai multe ori, mică, este greu să se reechilibreze pentru celelalte costuri de hrană și întreţinere a locuinţei. Astfel, resursele necesare socializării și unor activităţi de relaxaresunt de multe ori compromise.

Suportul familiei este foarte important

Ce rol are familia în viaţa persoanelor de vârsta a treia?

Suportul familiei este deosebit de important pentru vârstnic. Apar situaţii cum ar fi văduvia sau o boală dizabilitantă care duc vârstnicul în situaţia de izolare sau de dependenţă fizică sau psihică. Când vârstnicul are o familie care să îl susţină, lucrurile pot fi rezolvate, cu siguranţă, mai bine. Este situaţia familiilor tradiţionale, extinse, acest model dispărând aproape complet din societatea românească.

Realitatea socială este însă că familia tânără este de cele mai multe ori deja separată de vârstnic, intens solicitată social și economic pentru satisfacerea propriilor nevoi. În acest context, vârstnicul este mai vulnerabil.

Cum este privită patologia geriatrică la vârsta înaintată?

La vârste înaintate privim patologia vârstnicului prin prisma marilor sindroame geriatrice: sindromul de instabilitate (risc de cădere și consecinţele căderii, cum ar fi fracturile), sindromul de imobilizare, sindroamele demenţiale (tulburările neurocognitive), incontinenţa, sindromul de decondiţionare, sindromul de fragilitate.

Un medic bun este cel care știe să prevină, mai presus de faptul că știe să trateze. Este important să acordăm mai multă importanţă prevenţiei atât noi, medicii – indiferent de specializare –, cât și sistemul de sănătate. Putem face asta prin promovarea programelor naţionale de prevenţie și screening.

Cum să îmbătrânim frumos

Sunt principiile antiaging la îndemâna persoanelor de peste 65 de ani?

Perspectiva mea privind îmbătrânirea este aceea de a îmbătrâni frumos. Din acest punct de vedere privesc conceptul de antiaging. De aceea, aș pune accent mai mult pe conceptul de Positive Health. Pentru o îmbătrânire sănătoasă putem pleca de la cele șase dimensiuni ale sănătăţii propuse de Machteld Huber: funcţionalitate fizică, funcţionalitate mentală, spiritualitate, calitatea vieţii, implicare socială, funcţionalitate zilnică. Acestea ne sunt oferite și digital, sub forma unui instrument de măsurare a sănătăţii: Spiderweb. Este interesant acest concept, deoarece ne arată dinamica și faptul că toate aceste domenii interacţionează între ele. Îmbunătăţirea unuia duce la ameliorarea altor domenii și, în final, la îmbunătăţirea sănătăţii în general.

Cum putem îmbătrâni frumos?

Pentru o îmbătrânire sănătoasă a persoanelor vârstnice, în prezent se folosesc intervenţii medicale pe mai multe domenii: în primul rând, prevenţie, exerciţiu fizic, nutriţie, stimulări cognitive, socializare și managementul bolilor cronice. Pe unele dintre ele vârstnicii le au la îndemână și ţin de educaţie și de dorinţa de a-și menţine sănătatea. Obiceiuri cum sunt cititul, rebusul, conversaţia, jocurile de societate, plimbările, exerciţiile fizice trebuie cultivate pe mai departe. De altele trebuie să ne ocupăm noi, medicii, prin serviciile medicale oferite.

Ajută telemedicina persoanele cu vârsta de peste 65 de ani?

Telemedicina poate să ne ajute foarte mult în îngrijirea vârstnicilor, ea oferă soluţii rapide de detecţie și monitorizare. Tehnologia este în plină dezvoltare și pătrunde, deocamdată încet, și în societatea noastră. Este încă o problemă de costuri ridicate, de educare a profesioniștilor și beneficiarilor, dar este deja prezentă și este, cu siguranţă, una dintre soluţiile viitorului.