Recent, la București, au fost anunţate rezultatele proiectului de screening ROCCAS II-Sud-Muntenia, organizat de Institutul Clinic Fundeni, în parteneriat cu Fundaţia Renașterea. În cadrul iniţiativei, 50.000 de persoane, dintre care cel puţin jumătate aparţinând grupurilor vulnerabile, au fost testate pentru cancer colorectal și tratate pentru această boală, acolo unde a fost cazul. 

De asemenea, au fost efectuate peste 1.200 de colonoscopii. „A fost un proiect greu (...) deoarece are două etape de testare. Este vorba despre testul FIT (test de hemoragii oculte), care se adresează unei populaţii aparent sănătoase, și un test care devine invaziv, colonoscopia, o procedură neplăcută (...). Ideea e de a-l convinge [pe pacient] să o facă (...) pentru că el trebuie să știe că poate să fie un polip, poate să fie un cancer. Dar poate să fie și o altă patologie”, a explicat pentru Viaţa Medicală prof. dr. Cristian Gheorghe, managerul proiectului.

Dintre persoanele testate, 5,78% au avut teste FIT pozitive. Dintre acestea, 10% au fost diag­nosticate cu cancer, iar 90% au avut polipi. „Prin polipectomie am făcut profilaxia cancerului. Interesant este că la cei 10%, jumătate [dintre aceștia] au fost rezolvaţi endoscopic. Deci nu a fost nevoie de intervenţie chirurgicală, ceea ce înseamnă că stadiul cancerului era incipient. Alţii au fost operaţi tot într-un stadiu bun. Practic, cancerul a fost rezolvat complet”, a subliniat profesorul Gheorghe.

De la proiect-pilot la program naţional

Pasul următor ar fi ca proiectul să fie transformat în unul naţional. Însă pentru aceasta este nevoie de mai multe modificări legislative, îmbunătăţiri ale serviciilor medicale și, în primul rând, de finanţare. „Aceste programe au nevoie de predictibilitate, sustenabilitate, stabilitate, politică de sănătate și financiară. De asemenea, au nevoie de proceduri administrative simplificate. Tot ce ţine de  legislaţia colaterală, financiară, legislaţia achiziţiilor, trebuie simplificat, pentru că ele durează mult, sunt complicate”, a subliniat dr. Carmen Ungureanu, coordonator în cadrul programului ROCCAS I.

La fel de important este ca populaţia să aibă încredere în informaţiile și serviciile oferite în acest program. În plus, este nevoie de consens naţional asupra metodologiilor, strategiilor de testare, asupra nevoii de instruire periodică a personalului implicat în proiect, de asigurare a calităţii serviciilor și a echităţii. „Trebuie să deschidem programul pentru toate categoriile socio-economice, nu doar pentru populaţia vulnerabilă și cea asigurată. Populaţia vulnerabilă are nevoie de servicii personalizate, mai ales de informaţii care să răspundă nevoilor sale de înţelegere și de informare. Dar ei [pacienţii] trebuie să devină «clienţi» permanenţi ai serviciului de sănătate naţional, care să devină un serviciu inclusiv și egal accesibil tuturor cetăţenilor. Eu n-am să obosesc să fiu avocata sănătăţii pentru toţi”, a precizat aceasta, pentru Viaţa  Medicală.