Ce nu știu consumatorii...și medicii care prescriu homeopate
Senatorii
USR doresc ca toți pacienții consumatori de medicamente homeopate
să fie corect informați în legătură cu efectele acestor
produse – sau, mai degrabă, cu lipsa efectelor. Toate materialele
informative despre produsele homeopate ar trebui să conțină
avertismentul despre inexistența efectelor acestora asupra
sănătății. La un prim contact vizual cu produsul, avertismentul
trebuie să fie evident încă de la parcurgerea informațiilor
sintetice.
Ar trebui inclus și în prospectul medicamentului, „în prim-planul
atenției pacientului”, după cum spun cei care au
inițiat propunerea.
Expunerea
de motive anexată propunerii de modificare a Legii
sănătății invocă faptul că procedeul de
diluție a medicamentelor homeopate sărăcește soluția
rezultată chiar și de ultima moleculă de substanță
activă, astfel încât medicamentul nu mai are nicio acțiune farmacologică,
imunologică sau metabolică cuantificabilă și niciun efect
de tratare sau prevenire a bolilor la om. „[...] [H]omeopatia are la bază
o «filosofie medicală» preștiințifică, chiar mistică,
dezvoltată de Samuel Hahnemann în 1796. Aceasta presupune că, prin
diluții succesive ale substanței active inițiale, [...] este
reținută esența magică (sau energia vitală) a
substanței [...] și boala se va vindeca. În fapt, substanța
activă în urma diluției este nedozabilă și este imposibil a
determina vreo concentrație plasmatică [...]”, argumentează în
propunerea lor senatorii USR.
Patologia
umană este spiritualizată în practica homeopată, iar
tratamentele și mijloacele homeopate de combatere a bolilor respectă
aceeași mistificare a dezechilibrelor fiziologice. În acest context,
expunerea de motive pentru propunerea legislativă pune homeopatia pe
același nivel cu frenologia (studierea variațiilor morfologice
exterioare ale cutiei craniene pentru identificarea unor aspecte ale
funcției creierului), vitalismul (curent care explică viața prin
prezența în organism a unui principiu imaterial), teoria umorală a
bolilor (potrivit căreia organismul uman era format din patru fluide –
bilă neagră, bilă galbenă, sânge și flegmă),
mesmerismul (tratament bazat pe forțele naturale invizibile pe care le are
orice ființă vie).
Repertoriile
homeopate sunt „cărți care conțin corelații empirice între
simptome și substanțe active cum sunt cuarțul, cochiliile de
scoică, acetatul de zinc sau ciuperca tibetană portocalie”, potrivit
expunerii senatorilor USR, și sunt folosite pentru a alege
substanțele care urmează să fie diluate de zeci de mii de ori,
până la dispariția moleculelor active. Interesantă din punct de
vedere logic este credința homeopată că, pe măsură ce
o substanță se diluează de mai multe ori, ea va avea un efect
mai mare asupra remedierii stării de sănătate. Această
teorie nu doar contrazice frapant logica elementară, ci oferă și
o dovadă clară asupra „mecanismelor” mistice (nu chimice și nici
măcar fizice) ale acestor medicamente. De aceea, sunt imposibil de
realizat studii științifice asupra mecanismelor de acțiune ale
medicamentelor homeopate, care nu se pot doza sau cuantifica, pentru că nu
există. Ele sunt însă folosite cu scopul de a inversa mecanisme
biochimice și fiziopatologice reale care afectează homeostazia
organismului uman.
Despre
acțiunea medicamentelor homeopate l-am întrebat pe prof. dr. Ostin C.
Mungiu, fost profesor de farmacologie la Universitatea de Medicină și
Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași și fondatorul disciplinei de
algeziologie la aceeași universitate. „Homeopații pleacă de la
ideea că nu au de-a face cu boli, că fiecare pacient este unic
și are alte caracteristici. Așa că bolnavii cu aceleași
simptome primesc tratamente diferite, după cum consideră homeopatul
care îi examinează. Și atunci nu poți să faci loturi,
experimente clinice, dublu orb. Nu poți face nimic pentru a verifica
aceste tratamente. În plus, procesul de fabricare a homeopatelor este suspect.
Principiul este că substanța se diluează până la o
concentrație echivalentă cu patru picături în Oceanul Atlantic.
În plus, homeopații spun că importantă este nu substanța,
ci agitarea ei. Dacă agiți molecula foarte bine, ea își
imprimă amprenta pe moleculele de apă, care nu sunt așezate
simplu una lângă alta, ci grupate într-un fel de piramide numite «clatrate»,
iar apa învață să fie terapeutică în urma acestui proces”,
explică farmacologul ieșean.
Este oficial: homeopatiaeste echivalentă cu
placebo
Cei
patru senatori USR invocă, în expunerea de motive pentru schimbarea Legii
sănătății, și metaanaliza a 1.800 de studii,
publicată în 2015 de Consiliul național australian pentru
sănătate și cercetare medicală, care nu a găsit niciun
studiu de calitate, cu un design acceptabil și cu suficient de mulți
participanți, care să arate că medicamentele homeopate acționează
mai bine decât placebo sau că pot trata anumite boli. Și raportul
Comisiei pentru știință și tehnologie din Marea Britanie
este menționat, concluzionând, în urma studiilor analizate, că nu
există nicio dovadă că produsele homeopate au un efect mai bun
decât placebo. Marea Britanie nu a mai permis prescrierea compensată a
medicamentelor homeopate, începând cu 1 decembrie 2017, motivând că ar
reprezenta o „folosire inadecvată a fondurilor din sănătate”.
Alte
argumente ale propunerii USR sunt decizia Agenției de reglementare a
bunurilor de consum din SUA pentru inscripționarea atenționării
pe toate produsele homeopate că nu există dovezi care să
susțină vreun efect al produselor, precum și atenționarea
Colegiului american de toxicologie medicală că produsele homeopate
pot avea efecte dăunătoare asupra sănătății
inclusiv prin întârzierea administrării terapiilor convenționale. Cum
altfel în afară de întârzierea tratării adecvate? Cu
siguranță prin cantitatea de zahăr conținut, care,
adăugat la dieta zilnică ce include oricum glucide și zaharuri
și consumat în exces, duce în timp la apariția rezistenței la
insulină și a diabetului zaharat de tip II.
Și
Consiliul științific consultativ al Academiilor Europene (EASAC),
care include Academia Română, a comunicat în decembrie 2017 că
homeopatia nu este plauzibilă și nu are consistență în
cadrul științific general acceptat. Din acest motiv, EASAC
acceptă faptul că efectul placebo ar putea apărea în unele tratamente
homeopate, dar nu consideră că există dovezi suficiente care
să susțină că homeopatia are un efect mai mare decât
placebo. „Avem aproape un consens în lumea medicală asupra acestui fapt
[că homeopatia nu are efecte de tratare a bolilor]”, a declarat dr. Adrian
Wiener, medic primar medicină internă, unul dintre inițiatorii
propunerii de schimbare a Legii sănătății, pentru HotNews.
Pentru
„Viața medicală”, dr. Adrian Wiener a arătat că propunerea
pentru modificarea Legii sănătății cu specificații
clare privind tratamentele homeopate a apărut în urma ultimelor rapoarte
ale Consiliului național australian pentru sănătate și
cercetare, ale Serviciului național de sănătate din Marea
Britanie, ale Agenției de reglementare a bunurilor de consum din SUA
și ale Consiliului științific consultativ al Academiilor Europene.
Toate acestea au concluzionat că nu există vreo dovadă că
medicamentele homeopate au efecte benefice asupra sănătății
sau pot vindeca unele boli, dar există dovezi că pot întârzia
administrarea terapiei convenționale, având astfel un efect nefavorabil
asupra bolii. În România, de multe ori, pacientul are acces cu dificultate la
un tratament corect, spune medicul arădean, românii fiind, în plus, mai
susceptibili la a crede informații nesusținute științific.
„La noi, o ciudățenie este că homeopatele nu au același
regim de punere pe piață ca medicamentele normale. Nu trebuie să
facă dovada eficacității clinice.” Și în restul Europei
este la fel, dar reglementările ar trebui să se schimbe în acest sens,
spune senatorul USR. Adrian Wiener reamintește că medicina este o
știință bazată pe dovezi și că nu ar trebui
să existe tratamente nedovedite științific. Homeopatia este o
zonă gri a medicinei și nu ar trebui promovată de medici și
de universitățile de medicină, cu toate că unele oferă
cursuri opționale de homeopatie.
Homeopatia și erorile de logică
De
unde provine succesul de marketing al homeopatiei? Marele avantaj al
homeopatiei, invocat de toți susținătorii săi, este acela
că medicamentele homeopate nu provoacă reacții adverse ale
substanței active (întrucât nu conțin substanță
activă), spre deosebire de medicamentele uzuale, care vin la pachet cu o
serie de efecte, altele decât cele terapeutice. Cum ar putea un medicament
fără vreo moleculă de substanță activă să
provoace reacțiile adverse ale substanței respective este însă
greu de imaginat. Mai mult, susținătorii homeopatiei spun că
medicamentele homeopate provoacă doar reacțiile dorite, benefice
pentru organismul uman, contracarând mecanismele biochimice și
fiziopatologice ale unei boli.
În
explicațiile homeopaților sunt invocate teorii mai noi (dar nu mai
credibile), cum este cea despre memoria apei, dar acestea nu sunt fundamentate
științific. Teoria despre memoria apei îi aparține lui Jacques
Benveniste, un imunolog francez conform căruia moleculele de apă ar
avea o anumită memorie care ar păstra informația substanței
active cu care au intrat, la un moment dat, în contact. Benveniste a
„demonstrat” această teorie printr-un articol publicat în una dintre cele
mai prestigioase reviste științifice – Nature.
Articolul era viciat de la început, studiul concret al fenomenului descris
neexistând în realitate. Redactorul-șef al revistei Nature, John
Maddox, a cerut refacerea experimentului sub supervizarea sa, demontând astfel
ideea lui Benveniste, dar direcția „științifică” pe care a
luat-o homeopatia nu a mai putut fi înfrânată. Este, totuși, destul
de dificil de trecut cu vederea simpla realitate că teoria despre memoria
apei implică faptul că apa de la robinet ne-ar putea otrăvi
fără a fi necesară o cantitate prea mare.
Amploarea
pe care a luat-o practica homeopată după includerea homeopatiei pe
lista științelor a făcut ca tocmai această practicare a
pseudoștiinței să se autosusțină, prohomeopații
invocând folosirea pe scară largă a medicamentelor homeopate ca
argument pentru acceptarea homeopatiei. Această eroare de logică se
numește argumentum ad populum (sau
apelul la majoritate) și concluzionează că o afirmație este
adevărată doar pentru că multă lume crede că este
adevărată.
Cum te acapareazădisonanța cognitivă
Ce
anume i-a făcut pe oameni să aibă încredere în homeopatie de-a
lungul timpului? Teoria lui Hahnemann a eliminat din start efectele adverse ale
medicamentelor homeopate, făcând aceste soluții (în realitate,
apă chioară) mult mai atractive pentru oamenii de rând, cărora
le este greu să își asume riscurile unui tratament eficient.
Hahnemann a reușit să elimine efectele adverse ale medicamentelor
homeopate tocmai prin eliminarea oricărei molecule de substanță
activă. Homeopatele sunt diluate într-un raport de 1/50.000 (o parte de
soluție la 50.000 de părți de solvent) la fiecare treaptă
de diluție, putând fi efectuate sute de trepte succesive, până la
dispariția moleculelor de substanță activă.
Procesul
diluției este unul chiar complicat și necesită multă
atenție și determinare pentru a fi realizat. În acest context,
odată înțeles procesul, în mintea cititorului se poate naște
foarte ușor fenomenul de disonanță cognitivă, explicat de
Leon Festinger ca un disconfort psihologic produs de cel puțin două
elemente cognitive (informații, opinii) care se neagă sau se
contrazic reciproc. Pe de-o parte, cel interesat își dă seama că
informațiile citite contrazic logica elementară, dar pe de altă
parte nu poate șterge cu buretele eforturile pe care le-a făcut spre
a înțelege noțiunile citite, legăturile între ele, întreg
procesul – în acest caz, de diluție succesivă a medicamentelor
homeopate. Cum poate renunța cineva la toate cunoștințele
acumulate pe parcursul a zeci de ani despre un fenomen de fapt inexistent? Cum
poate renunța la tot timpul pierdut și la toată energia
consumată în descifrarea imposibilului? Nu poate. Aceasta este
disonanța cognitivă. Aici este slăbiciunea homeopaților,
motorul erorilor ce se autoperpetuează.
Pentru
a avea o imagine asupra amplorii și dificultății întregului
proces de diluție din homeopatie, este necesară expunerea câtorva
detalii legate de acesta. Astfel, aflăm de pe site-ul www.homeopatie.ro,
site susținut de Societatea Română de Homeopatie, că cele mai
des folosite diluții sunt preparate adăugând o parte din
substanța de bază în 99 de părți de solvent (diluție
1/100). „Amestecul agitat puternic se spune că este «dinamizat» de un
aparat vibrator; se obține astfel prima centezimală
hahnemanniană – 1 CH. O parte din această diluție 1 CH,
amestecată într-un nou flacon cu 99 părți de solvent și
dinamizată, constituie diluția 2 CH, și așa mai departe
până la 30 CH. Este nevoie, deci, de treizeci de flacoane pentru o
asemenea preparare.”
Continuând
documentarea asupra sinuozității procesului diluțiilor
homeopate, din aceeași sursă înțelegem și că „în 1832,
un rus, Korsakov, pentru a evita utilizarea atâtor flacoane, propune o
tehnică de diluție numită «în flacon unic»: se pun 5 ml
tinctură-mamă într-un flacon care este agitat puternic, apoi este
golit prin aspirare. Acest procedeu lasă în flacon 1% din volumul
inițial. Se adaugă apă purificată în acest flacon, pentru a
dilua ceea ce a rămas din tinctura-mamă pe pereți, se agită
puternic și se obține astfel prima diluție korsakoviană 1
K. Repetând operația, se obține a doua diluție korsakoviană
și așa mai departe. Diluțiile cel mai des prescrise sunt 200 K,
1.000 K, 10.000 K. Ele sunt eliberate cel mai adesea pe bază de prescripție
medicală. Fabricarea diluțiilor korsakoviene se face cu un aparat
automat ce asigură precizia și repetarea operațiilor. [...]
Oricare ar fi tipul de diluții ales, operația de diluare este foarte
delicată și trebuie să aibă loc cu maximum de precauții”.
(4) Homeopații susțin chiar că substanța este cu atât mai
potentă cu cât diluția este mai mare.
Scrisoare pentru homeopatie
Pe
adresa redacției ne-a fost trimisă zilele trecute o scrisoare
deschisă adresată doctorului Adrian Wiener, semnată de prof. dr.
Dumitru Dobrescu, cuprinzând reacția fostului președinte al Comisiei
medicamentului a Ministerului Sănătății la
demersul senatorilor USR privind specificațiile despre medicamentele
homeopate. Prof. dr. Dumitru Dobrescu, fost expert pentru medicamente al
Organizației mondiale a sănătății (OMS) și fost
șef al Agenției Naționale a Medicamentului, are multiple
nemulțumiri față de inițiativa legislativă
amintită. În primul rând, spune el, homeopatia, având la bază
cunoștințe ale secolului al XVIII-lea, „reflectă o parte din
caracterul empiric al medicinei din acea epocă”, dar „esența
homeopatiei se găsește în legile universale ale naturii, care sunt
perene, imuabile și implacabile”. În al doilea rând, metaanaliza
australiană menționată în expunerea de motive a propunerii
senatorului Wiener nu este credibilă, spune profesorul Dobrescu, pentru
că „autorii nu au fost capabili să depisteze măcar
câteva zeci sau sute [de studii] cu valoare științifică
reală”.
Profesorul
Dobrescu mai spune că raportul Comisiei pentru știință
și tehnologie a Camerei Comunelor din Marea Britanie, care concluziona
că produsele homeopate sunt lipsite de efecte medicale și la care se
face referire în expunerea de motive, ar fi fost respins de guvernul Marii
Britanii. În realitate însă, guvernul Marii Britanii a acceptat concluzia
Camerei Comunelor și a stabilit ca Serviciile naționale de
sănătate locale să decidă dacă vor finanța
tratamentele homeopate prescrise. Nici menționarea deciziei Agenției
de reglementare a bunurilor de consum din SUA în privința homeopatiei
printre motivele propunerii senatorului Wiener nu a fost pe placul profesorului
Dobrescu, care spune că „niciodată medicamentul nu a fost și nu
va fi bun de larg consum” și că Food and Drug Administration (FDA)
este agenția care acceptă și reglementează regimul medicamentelor
homeopate. Într-adevăr, FDA reglementează medicamentele homeopate,
dar doar în ceea ce privește siguranța lor, nu și
eficiența.
În final, profesorul nonagenar impută propunerii de etichetare a homeopatelor ca fiind fără efect că este „în afara unei decizii a Agenției europene a medicamentelor”, argument valabil dacă nu cunoaștem traiectoria naturală a unei legi. Inițial, o lege se formează prin propuneri ale diverselor organisme naționale sau internaționale, incluzând, de exemplu, puncte de vedere ale Comisiei Europene, ale Ministerelor Sănătății sau ale altor autorități. Apoi, punctele de vedere se pot trimite la senat și pot intra în dezbatere publică, pentru ca în final să fie aprobate sau respinse. Momentan, propunerea celor patru senatori USR se află în dezbatere publică, astfel încât este prematur să afirmăm că Agenția europeană a medicamentelor nu o va accepta. Până atunci însă, ar putea fi util pentru toți să începem să ne educăm măcar copiii, care să poată ajunge să deosebească știința de pseudoștiință, să își poată asuma responsabilitățile unor tratamente cu efecte adverse, dar cu efect, și să nu creadă fără să cerceteze. Educarea copiilor în acest sens pare, momentan, singura speranță în contextul în care oamenii adulți protestează împotriva vaccinării, refuză tratamente convenționale în favoarea celor homeopate sau cheltuiesc mulți bani pe biorezonanță, tratamente energetice și alte practici lipsite de dovezi ale eficacității terapeutice.
1. Makarem N et al. Consumption of Sugars, Sugary Foods and Sugary Beverages in Relation to Adiposity-Related Cancer Risk in the Framingham Offspring Cohort (1991-2013). Cancer Prev Res (Phila). 2018 Apr 19
2. Britain’s sugar tax on soft drinks comes into effect. Reuters. Health News. 2018 Apr 6
3. Festinger L. A theory of cognitive dissonance. Stanford University Press, 1956
4. Principiile Homeopatiei. www.homeopatie.ro
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe