Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Faţadă și chip la muzeu

Viața Medicală
Dr. Richard CONSTANTINESCU vineri, 9 noiembrie 2018
O imagine animată a colectivului Clinicii Obstetricale și Ginecologice – conduse de prof. dr. C. Daniel (Spitalul Colţea, București, 1939). 18 persoane în alb. Patru femei printre atâţia bărbaţi. Toţi cu bonete și cu mânecile halatelor suflecate. „Șeful” și colaboratorii. Vreme de mulţi ani, până ce acest proces de colorizare a fost aplicat, cine a văzut fotografia nu putea spune prea multe despre ea decât o făceau descrierile seci, prezente adesea sub imaginile inserate în articolele sau tratatele de istoria medicinei românești. Cine o privește, fie că este iatroistoric, antropolog, designer ori cercetător al feminismului, poate schiţa, din incidenţa fiecăruia, propria naraţiune despre această imagine și despre epoca în care a fost realizată.

Câteva studente de la Institutul de Medicină și Farmacie din Timișoara se amuzau la practica agricolă. Poate că unele nu agreau ideea de a culege și sorta legume și fructe, dar se amuzau. Nu se gândeau că un instantaneu în care erau surprinse zâmbind în faţa unor lăzi din plastic va ajunge peste timp document și va vorbi despre o perioadă a conformismului și a restricţiilor.

A ajuns la fotograf. Era singur sau însoţit? În sala de așteptare a atelierului fotografic mai erau și alţii? L-au recunoscut pe Domnul doctor? Se grăbea? Nimic din toate acestea nu știm. Când era așezat în faţa aparatului, nu își imagina că fotografia ce urma să fie developată și folosită pentru vreun scop concret urma să fie dusă, peste ani, la un atelier din zona cimitirului pentru a-i fi așezată pe placa din marmură de la mormânt. Și nici că acea imagine zâmbitoare a sa, cu ochelari și cravată nouă, cu părul aranjat înainte de frizerul pe care-l frecventa de mulţi ani, va fi inclusă într-un folder al unui iatroistoric și că va primi și tag-uri diverse, într-o viitoare platformă online de fotografie medicală românească.

Zăcea aruncată într-un maldăr de dosare vechi, pe holul de la ieșirea dintr-o clinică. Am cules-o, am șters-o de praf și am adus-o la Muzeul de Istoria Medicinei. Un accident casnic ori vreo agresiune. Nu s-a consemnat. Doar o fotografie sub care cineva a scris, cu cerneală neagră și mână tremurândă: „Luxaţia posterioară a cotului unei femei din serviciul Secţiei chirurgicale a Spitalului «Sfântul Spiridon» din Iași. Radiografie lucrată în laboratorul de Patologie generală de Constantin N. Vasiliu”. Citind numele, pesemne că vă duce gândul la cartea psihiatrului și scriitorului Ion Vianu, „Vasiliu, foi volante” (Polirom, Iași, 2006). Însă istoria medicinei ne duce cu gândul la Vasiliu, clișee volante. Tot un Constantin, ca și Vasiliu, profesorul Thiron (1853–1924) a iniţiat primele studii radiologice din capitala Moldovei și l-a încurajat și coordonat pe Vasiliu să elaboreze și să publice valoroasa teză „Contribuţiuni la studiul razelor X, aplicate în clinică” (1904), „cu clișee foarte frumoase și de mare interes în epoca de pionierat a radiologiei, teză care va constitui întotdeauna un document istoric de preţ” (Constantin Romanescu, Un secol de învăţământ medical superior la Iași. Facultatea de Medicină. 1879–1948, Iași, 1979, p. 43).

Astăzi nu am putea publica fotografii cu chipurile bolnavilor pe care i-am operat sau la care am identificat ceva anume ce ar merita împărtășit colegilor. În urmă cu câteva zeci de ani, în România, clinicile aveau angajaţi fotografi care documentau diverse cazuri – în scopuri didactice sau de cercetare. Puteai să-ţi vezi tatăl, pe care l-ai adus la spital în căutare de vindecare, cum era fotografiat în diversele etape ale unei intervenţii. Tatăl pe care-l iubeai, pe care-l aveai în memorie de când te ducea în braţe, devenea subiect și era prezentat în reviste sau pus pe planșe, pe pereţii holurilor din clinică, cu toate ale sale expuse. În acele vremuri, când fotografia medicală abia se impunea în România, poate că se considera onorabil să apari ca pacient în reviste. „Rezultatul definitiv al autoplastiei. Fotografia bolnavului la ieșirea din spital, pacientul poate închide bine gura. Buza inferioară este continentă. Dantura este acoperită.” Nu știu dacă bărbatul sub a cărui fotografie erau scrise aceste cuvinte era informat că urma să îi fie făcută publică istoria bolii și etapele intervenţiei chirurgicale. Prosectorul Institutului de Anatomie, chirurgul secundar al Secţiei chirurgicale a Spitalului „Sf. Spiridon” din Iași, dr. Alexandru
Tzaicu, îl operase, iar pacientul său devenea un caz ce ilustra lucrarea „Tehnica chirurgicală. Procedeu personal autoplastic pentru reconstituirea buzei superioare”, prezentată la Al II-lea Congres Naţional de Medicină și Chirurgie, ce a avut loc la București în aprilie 1914.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC