Newsflash
Interviuri

Prof. dr. Daniel Mureșan: „Există copii care au deja copii!”

de Demostene ŞOFRON - mai 20 2022
Prof. dr. Daniel Mureșan: „Există copii care au deja copii!”

Nivelul de educaţie din zona rurală și din mediile defavorizate de la periferia orașelor este unul dintre motivele pentru care tinerele devin mame la vârste foarte mici. Iar sarcina, nașterea și creșterea copiilor își spun ulterior cuvântul în dezvoltarea acestora, atrage atenţia prof. dr. Daniel Mureșan.

muresan2

Carte de vizită:

  • Absolvent al Facultăţii de Medicină Generală, Institutul de Medicină și Farmacie Cluj, promoţia 1988
  • Competenţe profesionale în medicina maternofetală, colposcopie, chirurgie laparoscopică ginecologică, ecografie obstetricală și ginecologică l Șef secţie Ginecologie I, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj
  • Prorector Dezvoltare academică și administraţie universitară, UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca

La ediţia de anul acesta a Conferinţei Naţionale a Societăţii de Obstetrică și Ginecologie, desfășurată recent, la Cluj-Napoca, am remarcat între teme subiecte dedicate infecţiei cu SARS-CoV-2 la femeia gravidă.

A fost o perioadă pe cât de grea, pe atât de complexă, cu foarte multe provocări pentru toţi cei implicaţi: cadre medicale, femeia gravidă, aparţinători. Secţia Ginecologie I a fost nominalizată încă din primele zile ca unitate COVID, astfel încât am preluat toate pacientele din judeţul Cluj și nu numai. Am avut peste 250 de gravide infectate care, în cea mai mare parte, au și născut în condiţii bune, de siguranţă. Am gestionat bine cazurile avute, conferinţa punând în discuţie cazuri din mai multe centre medicale de profil din ţară.

Aţi avut parte de cazuri grele?

Da, desigur. Este suficient să amintesc cazul unei paciente care a stat în spital 93 de zile, la ATI, la Chirurgie I, pe circulaţie artificială, pe respiraţie artificială. Cazul a fost unul greu și a fost cauzat de complicaţiile favorizate de infecţia cu SARS-CoV-2 în sarcină. Tot aici se încadrează și cazurile în care am fost nevoiţi să decidem nașterea prematură, la 35-36 de săptămâni. Uneori am fost nevoiţi să intervenim la 30, la 28 și chiar la 25 de săptămâni, la limita viabilităţii.

Intră în discuţie și comorbidităţile pacientelor?

Greu de spus. Orice om are o boală. Dacă mai face una, sigur va avea probleme. În ceea ce ne privește, am fost și suntem în continuare foarte atenţi, astfel am putut interveni din timp și la timp în aceste cazuri. Dacă e să intru în detalii, atunci trebuie să le amintesc pe cele mai riscante, mă refer la obezitate, la tensiuni cronice, anemii materne... În general, femeile tinere sunt sănătoase.

Probleme care persistă

Un punct sensibil îl constituie gravidele adolescente.

O spun cu mare, mare părere de rău, problema persistă, are continuitate. Rezolvări pe termen mediu sau lung nu există. Cunoaștem foarte bine care este nivelul de educaţie în mediul rural, în zonele defavorizate în special. Alta ar trebui să fie situaţia în mediul urban, dar nu este așa, viaţa sexuală începe și în acest mediu devreme. Motive sunt, explicaţiile sunt și ele multe, relevante. Totul este ca decidenţii să le cunoască bine, să caute rezolvările favorabile tinerelor pentru a nu ajunge la statutul de mamă la 9, 10, 11 ani...

Cum se poate explica acest fenomen?

Ţine de profilul social al familiilor, ţine și de cel economic al acestora și al zonelor în care acestea locuiesc. Ţine de nivelul de educaţie al membrilor familiilor care se confruntă cu asemenea cazuri de mame la vârste precoce. Pe lângă cele mai sus amintite, pot vorbi și despre o defavorizare relaţională. Sunt oameni care trăiesc în rural, dar și oameni care trăiesc la periferia orașelor, zone în care, repet, lipsa educaţiei se face simţită. Chiar dacă unii, nu mulţi, e drept, au telefoane mobile, tablete, televizoare.

Cum ar putea fi el contracarat?

Vedeţi dv., educaţia pentru sănătate trebuie impusă încă de pe băncile școlii, așa cum este deja impusă educaţia digitală, cea antreprenorială, financiară. Lucrurile se schimbă de la o zi la alta, oamenii trebuie să se schimbe și ei. Avem nevoie de oameni pregătiţi pentru viaţă și trebuie să facem educaţie încă de la vârstele tinere. Iar acest lucru este valabil pentru toate mediile sociale și toate zonele geografice. O spun cu regret, există copii care au deja copii! Sarcina, nașterea și creșterea copiilor, toate la un loc, își spun cuvântul în dezvoltarea lor ulterioară. Sigur că acești părinţi, care sunt și ei copii, nu au avut parte de o educaţie generală, care să includă viaţa sexuală. Susţin, nu sunt singurul care o face, și accentuez importanţa educaţiei pentru sănătate în școli în toate zonele ţării.

Susţinerea profesioniștilor, impetuos necesară

Un alt minus este lipsa profesioniștilor în mediul rural.

Sistemul medical românesc are specialiști, are profesioniști de top, dar ei trebuie susţinuţi medical, economic, altfel riscul este să-i pierdem. Cei mai căutaţi sunt medicii de familie, formaţi după șase ani, după un rezidenţiat, după alte și alte examene, certificaţi prin competenţele la care aplică, numai că ei trebuie să fie motivaţi economic și la nivel de infrastructură. Avem zone, trebuie recunoscut acest lucru, grav în esenţa lui, fără medici de familie, fără dispensare, fără nicio asistenţă medicală, cu adresabilitate zero. Cazuri în care localnicii iau drumul orașelor pentru a-și rezolva problemele medicale. Reiau ideea susţinerii medicului în aceste zone, material și financiar, pentru a rămâne acolo.

Cum vă descurcaţi cu aparţinătorii?

Dacă știi să comunici cu pacienta și cu aparţinătorii, lucrurile se rezolvă în favoarea tuturor celor implicaţi. Am avut și avem și situaţii conflictuale, toţi trecem prin așa ceva, drept urmare, am cerut în unele cazuri susţinerea organelor de ordine. Știm că pentru aparţinători e greu, e greu emoţional în primul rând. E greu pentru soţi și pentru părinţi să nu-și vadă soţia și fiica intrând în spital. Sunt momente peste care nu trec toţi ușor, sunt emoţionante, plusul venind din așteptări, greu de gestionat și acestea. Desigur, există telefoane, legăturile pacientă-aparţinători se menţin. Noi am instalat telefoane inclusiv în secţia COVID, totul pentru a se putea comunica cu cei de acasă, pentru a asigura pacientelor noastre confort fizic și mental.

IA, aliat sau dușman

Putem vorbi despre inteligenţa artificală în Obstetrică și Ginecologie?

Inteligenţa Artificială (IA) este realizată de om pentru a-l scuti de anumite gesturi repetative. Ca orice instrument, dacă știi să-l folosești, este în avantajul tău, dacă nu, atunci poate fi un instrument periculos. Noi o folosim deja, de circa cinci-șase ani, în urmărirea sarcinii, în măsurători ce vizează circumferinţa capului, lungimea oaselor. La urma urmei, este decizia medicului. Este răspunderea sa. Nu poţi pune un diagnostic ţinând cont numai de datele oferite de calculator.

De ce ar mai avea nevoie Ginecologia I ca dotare?

Suntem unitate de nivel 3, avem aproape tot de ce ne trebuie. Ne-ar ajuta, de exemplu, o continuitate în aprovizionarea cu consumabile. Ne dorim să avem susţinerea sistemului, să ne desfășurăm activitatea într-un context medico-legal mai european. Suntem încă ţara în care,  dacă avem o complicaţie medicală soldată cu deces, se consideră din start omor din culpă.

 

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe