Pacientul oncologic necesită o abordare complexă, care să integreze cele mai noi opţiuni terapeutice, cele mai performante tehnici de diagnostic și un management multidisciplinar. Faptul că pacienţii români aleg clinici din afara ţării pentru a se trata nu este un lucru nou, în contextul în care numărul cazurilor de afecţiuni oncologice a crescut semnificativ.

Infrastructura modernă, asigurarea tuturor facilităţilor, atât medicale, cât și de confort, accesul la cele mai noi tratamente sunt doar câteva dintre motivele pentru care pacienţii oncologici români aleg serviciile medicale din străinătate în detrimentul celor din ţară.

Cancerele gastrice, cancerul de colon și carcinomul hepatocelular reprezintă afecţiuni oncologice din ce în ce mai frecvente, iar screeningul, diagnosticul corect și instituirea unui tratament eficient și sigur trebuie să primeze.

Am stat de vorbă cu dr. Camel Kopty, medic specialist în gastroenterologie și medicină internă la Clinica WPK (Wiener Privatklinik), având ca arii de interes endoscopia și hepatologia, de la care am aflat care sunt cele mai frecvente boli gastroenterologice pe care le-a întâlnit în activitatea sa, dar și care este primul pas în detecţia infecţiei cu virusurile B și D.

Dr. Camel Kopty a efectuat peste 28.000 de endoscopii diagnostice și terapeutice, a fost implicat în studii privind hepatitele cu virus C și B, a publicat multiple articole știinţifice în domeniul hepatologiei, endoscopiei. Își desfășoară activitatea și în cadrul ambulatoriului WPK.

Care sunt cele mai frecvente boli gastroenterologice întâlnite în prezent?

Există o diferenţă în frecvenţa bolilor gastroenterologice în ceea ce privește originea pacienţilor: se cunoaște faptul că pacienţii care provin din estul Europei (Bulgaria, România) prezintă o prevalenţă mai mare a afecţiunilor gastroenterologice, inclusiv a celor hepatice, comparativ cu cei din Europa Occidentală.

În Vestul Europei există o prevalenţă mai mare a afecţiunilor metabolice – diabet zaharat, hipertensiune arterială. Cred că în următorii ani și România, dar și Bulgaria și Slovacia vor prezenta o prevalenţă mai mare a acestor afecţiuni metabolice.

De exemplu, la pacienţii români găsesc cu 20-30% mai mulţi polipi colonici. Anual efectuez 500-600 de endoscopii și colonoscopii. În ambulatoriul WPK ne axăm foarte mult și pe prevenţie. Cancerul colonic poate fi vindecat în proporţie de 100% printr-un diagnostic precoce prin colonoscopie.

Colonoscopiile în Europa vestică erau indicate acum zece ani la vârsta de 50 de ani, însă cu cinci ani mai târziu s-a schimbat vârsta la 45 de ani, iar astăzi le indicăm începând cu vârsta de 40 de ani. Pentru România și Bulgaria există o prevalenţă crescută a cazurilor de hepatită, C sau B ori combinaţii ale virusului hepatitic B cu virusul Delta.

Începând cu anul trecut, medicaţia este gratuită și pentru hepatitele cu virus Delta, ceea ce ne permite acum să vindecăm într-o proporţie mare și pacienţii care prezintă coinfecţie cu virusurile B și Delta.

Românii, mai puţin investigaţi colonoscopic

Care sunt factorii implicaţi în apariţia afecţiunilor colonice?

În ambulatoriu, la 15-20% dintre pacienţii evaluaţi identificăm
polipi colonici, dintre care cei maligni sunt în proporţie de 2-5% (după polipectomie, la aceștia este necesară reevaluarea colonoscopică în 6-12 luni). Rata de cancer colonic este de aproximativ 0,5-1,5%.

Din punct de vedere antropologic, știm că ţările cu ieșire la Marea Neagră au o rată mai crescută a bolilor inflamatorii colonice – este demonstrat acest lucru. În ţările vestice vedem modificări ale stilului de viaţă – mai puţină mișcare, fast-food –, care cresc prevalenţa cazurilor de cancer sau de diabet zaharat etc.

De asemenea, este important de unde îţi procuri mâncarea și apoi cum o prepari – în România, Bulgaria există o proporţie mare a populaţiei care prepară mâncarea la foc, în spaţii deschise, ceea ce înseamnă creșterea ponderei de cazuri de cancer. O altă chestiune este faptul că în aceste ţări fumatul este foarte frecvent întâlnit în populaţie.

Politica stilului de viaţă este foarte importantă, pentru că vedem modificările de-a lungul istoriei unei ţări. De exemplu, dacă văd un pacient din Germania sau SUA, știu că el are deja efectuate colonoscopii, endoscopii în ultimii zece ani la fiecare cinci ani.

Dacă un pacient vine din România, Bulgaria sau Italia, rata de diagnostic este redusă. În ceea ce privește consumul de alcool, părerea mea este că în Europa de Vest se consumă cantităţi egale de alcool ca în România sau Bulgaria.

Ciroza legată de alcool se întâlnește în prezent într-o proporţie redusă și este legată mai mult de infecţiile cu virusurile hepatitice. În viitor, probabil din cauza substanţelor chimice existente în alimente, riscul asociat consumului de alimente nesănătoase va fi egal cu riscul indus de fumat.

Cât de dăunător este fumatul?

Fumatul este un factor social și problema actuală este că tinerii se apucă de fumat de la vârste din ce în ce mai fragede. Radicalii liberi eliberaţi prin arderea ţigării sunt responsabili de toate efectele cancerigene.

Însă, există și o rată ridicată de pacienţi nefumători care au cancer pulmonar sau cancer gastric. Problema este că factorii implicaţi în apariţia cancerului pulmonar sunt multipli, nu este vorba doar de fumat.

Primul pas: detecţia infecţiei cu virusurile B și D

Cât de agresive sunt hepatitele?

Hepatita cu virusul Delta nu apare niciodată singură, ci apare asociată cu o infecţie cu virusul hepatitic B. Primul pacient pe care l-am văzut vreodată cu hepatita B și Delta a fost un pacient din România, în urmă cu 28 de ani. Până acum nu aveam nicio terapie, însă acum există opţiunea de a detecta în clinică prin teste PCR hepatita D și există posibilitatea de iniţiere a unei terapii, care din păcate este extrem de scumpă, aproximativ 12.000-15.000 de euro pe lună.

Momentan este disponibilă gratis pentru șase luni, dar probabil că în viitor va fi disponibilă gratuit 12-20 de luni. Primul și unicul studiu nu a fost închis încă, a fost realizat pe timp de 24 de săptămâni, dar rata de vindecare este de aproximativ 70%, beneficiile sunt superioare, sperăm că putem stopa progresia către ciroză. În al doilea rând, acum avem posibilitatea de a pune diagnosticul de hepatită Delta, ceea ce este foarte important.

Puteţi detalia?

Chiar pentru hepatita B este de multe ori o problemă, pentru că diagnosticul nu este stabilit corect, pacienţii pot fi uneori asimptomatici până la stadiul de ciroză și se prezintă tardiv la cabinetul medicului.

Aproximativ 1% dintre pacienţii cu hepatită cronică cu virus B au și coinfecţie cu virus Delta. Problema este că numărul pacienţilor cu infecţie, necunoscuţi, este foarte mare. Terapia pentru hepatită B are costuri reduse și avem multe medicamente fără efecte adverse și peste 80% din pacienţi au beneficii certe.

Pentru virusul Delta, costurile sunt mari, însă trebuie să reţinem că infecţia cu virusul hepatitic Delta este posibilă doar în momentul în care pacientul prezintă infecţie cronică cu virusul hepatitic B.

Primul pas este creșterea detecţiei infecţiei cu virus hepatitic B, să încercăm reducerea cazurilor de infecţie cu virus hepatitic B, iar apoi și numărul de infecţii cu virusul Delta va scădea. Virusul Delta este foarte agresiv, va influenţa evoluţia hepatitei B cronice către ciroză sau cancer hepatic.

Citiți și: Prevenţia, cel mai bun tratament al cancerului