Colegiul Medicilor din Municipiul București a invitat medicii rezidenți să-și împărtășească gândurile, și experienţa pe care au trăit-o în lupta cu COVID-19.
Colegiul Medicilor din Municipiul București, cea mai puternică organizaţie profesională din ţară, numără în rândurile sale și cei mai mulţi medici rezidenţi.
Ei, cei care vor prelua mâine sarcina de a ţine în funcţiune sistemul medical românesc, s-au aflat în primele rânduri ale bătăliei cu COVID-19, au trecut printr-o situaţie cu care noi, cei care le transmitem astăzi ștafeta, nu ne-am mai confruntat.
De aceea, considerăm important să le dăm ocazia să-și împărtășească gândurile, să discute experienţa pe care au trăit-o cu colegii, cu cititorii acestui ziar.
I.I., medic rezident la Spitalul Universitar de Urgenţă București: „Odată cu starea de urgenţă, noi, rezidenţii, am ieșit din rutina zilnică și am căpătat o serie de noi sarcini: triaj epidemiologic, supravegherea pacienţilor suspecţi de COVID-19.
Pe lângă efortul fizic și psihic suplimentar, au existat și avantaje, și anume responsabilizarea. Și ăsta e un lucru foarte important în cariera de medic.
În gărzile de supraveghere a suspecţilor cu COVID-19 am învăţat mai bine, pe cont propriu, ce înseamnă monitorizarea și tratamentul unui pacient, precum și cât de responsabili ar trebui să fim chiar în faţa unui pacient care pare echilibrat – pentru că situaţia se poate înrăutăţi oricând.
Aceste lucruri se învaţă cel mai bine prin implicare directă, nu doar observând ce fac alţii. Deși teama de nou, de necunoscut a fost mare, învingerea acesteia este uneori cel mai bun lucru care se poate întâmpla… Astfel ne dezvoltăm gândirea în folosul pacientului.”
A.M., medic rezident Neurologie la Spitalul Clinic Colentina: „Această etapă m-a învăţat să apreciez lucrurile importante în viaţă: sănătatea, familia, prietenii și bucuriile ce vin din lucruri mărunte – o plimbare în parc, o floare într-o grădină.
Însă, totodată, ne-a oferit tuturor ocazia să ne imaginăm viitorul, să reflectăm asupra propriei persoane și să identificăm lucrurile care pot fi îmbunătăţite. În faţa pericolului poţi fie să aștepţi să te lovească, fie să iei atitudine: am fost în cea de-a doua categorie.
Aș minţi dacă aș spune că nu mi-a fost teamă de cum vor fi pacienţii, dacă mă voi infecta, dacă voi ști să mă echipez/dezechipez corect, însă scopul final, și anume îngrijirea pacienţilor, m-a făcut să trec treptat peste angoasele personale și să acţionez calm în ceea ce am fost instruită într-un timp foarte scurt.
Această pandemie este o luptă a tuturor, suntem interdependenţi, iar fiecare om are rolul lui în acest război. Un gram de bunăvoinţă, răbdare, atenţie la propria persoană și la cei din jur cred că
sunt elementele-cheie ale succesului.”
M.S., medic rezident la Institutul Parhon: „Pentru fiecare persoană, adevărul privind situaţia epidemiologică actuală este puţin diferit, fiecare privind lucrurile mai mult sau mai puţin subiectiv.
Ca medic rezident în specialitatea endocrinologie, nu am lucrat direct cu pacienţi infectaţi cu coronavirus, dar vă pot împărtăși impactul pe care l-a avut această perioadă asupra mea și a colegilor mei.
În primul rând, măsurile care s-au luat în Institutul Parhon, și presupun că în toate celelalte spitale, sunt admirabile. În restructurarea și organizarea activităţii au fost luate în considerare atât protecţia personalului, cât și a pacienţilor.
Personalul a lucrat cot la cot pentru elaborarea unor protocoale clare de triaj a urgenţelor endocrine, pentru a asigura serviciile medicale necesare pe perioada stării de urgenţă.
La ora actuală, se iau toate măsurile necesare pentru asigurarea nevoilor pacienţilor cu boli cronice, cu evitarea în același timp a aglomerării. Pentru aceasta este nevoie de înţelegere și răbdare din partea tuturor.
Însă, există în continuare un sentiment permanent de teamă în rândul nostru, nu atât pentru sănătatea noastră, cât mai degrabă pentru cea a pacienţilor noștri. Ne este frică să mergem cu mijloacele de transport în comun, deoarece ulterior vom interacţiona cu pacienţi cu boli cronice.
De aceea este frustrant să vedem nepăsarea și sfidarea unor persoane care nu respectă minimele recomandări de protecţie, cum ar fi purtarea corectă a măștii în transportul public.
Este descurajator gândul că toate măsurile de protecţie pe care le luăm în spitale, pe care le urmăm cu rigurozitate, deși ne îngreunează considerabil munca și afectează calitatea interacţiunii cu pacienţii, sunt zădărnicite de această încăpăţânare de a accepta realitatea.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe