Copiii și adolescenţii – ai căror dinţi se maturizează pre- și posteruptiv – au o vulnerabilitate aparte la cariile dentare. În același timp, smalţul dentar tânăr are o capacitate de zece ori mai mare decât a adulţilor de a absorbi minerale (calciu, fosfor sau fluor) din mediul oral și de a se repara, prin remineralizare.

Igiena orală și alimentaţia influenţează procesul de cariogeneză și/sau de remineralizare dentară, prin absenţa, respectiv prezenţa benefică a mineralelor și a nutrienţilor carioprotectori. De aceea, acești factori trebuie luaţi în considerare în condiţiile acordării de garanţii pentru reparaţiile dentare și pentru evitarea apariţiei altor carii noi. Din literatura studiată în baza de date PubMed 2018, dar și din experienţa de zece ani de stomatologie pediatrică, am dedus câteva greșeli nutriţionale cauzate atât de lipsa educaţiei consumatorului, cât și de miturile alimentare populare, care conţin informaţii neverificate sau demult nereevaluate. Astfel:

1. Adevărat: a elimina total zahărul din alimentaţie nu poate fi niciodată un obiectiv realist. Acest lucru se întâmplă din două motive:

1. Motivul „fructului oprit”: interdicţia – „Nu ai voie să mănânci atâta ciocolată” – induce frustrare și indecizie în schimbarea comportamentului alimentar;
2. A repeta același mesaj, „Nu ai voie zahăr”, induce eclipsarea obiectivului de a avea o alimentaţie carioprotectoare, adică nutrienţi de care are nevoie structura dentară și care, dacă sunt consumaţi cu regularitate, au potenţialul de a proteja smalţul dentar chiar în condiţiile în care ocazional, dar nu excesiv, se consumă zahăr.

2. Adevărat și fals: a reduce concentraţia de zahăr adăugat nu se corelează cu reducerea incidenţei cariei.

        În studiul lui Wei Zhao din 2016 există diferenţe semnificative între grupul care consumă o soluţie de 1% zaharoză și celelalte grupuri, care consumă soluţii de 5%, 10%, 20%. Însă nu există diferenţe semnificative între grupurile care consumă 5%, 10,%, 20%, ceea ce înseamnă că de la o concentraţie de 5% (fie că este 90%, fie 20%), efectul cariogen este aproape similar.

3. Pro și contra sucului natural de fructe

        Specialiștii ne avertizează că sucul natural al unui fruct conţine mai mult zahăr decât fructul întreg, de aceea este recomandat să mâncăm fructul întreg, cu coajă cu tot. Pe de altă parte, chiar dacă sucurile naturale sau piureurile de fructe au un potenţial eroziv asupra smalţului dentar, aspectul valoric important nutritiv este semnificativ mai mare și deloc de neglijat, în special la copii.

4. Iaurturile cu fructe sau light

        De obicei, ceea ce găsim într-un iaurt cu fructe este un adaos de zahăr rafinat care vine să înlocuiască fructul promis pe etichetă, iar iaurturile dietetice, cu toate că au mai puţine grăsimi, au în schimb zahăr (Milk and oral health: Andrew Rugg-Gunn and Margaret Woodward).

5. Alimentele rafinate excesiv

Ketchupul, maioneza, muștarul, sosurile pentru salate etc. au o concentraţie relativ crescută de zahăr, chiar dacă nu ne așteptăm să găsim zahăr în aceste alimente.

6. Cerealele

Consumate la micul dejun, cu lapte sau derivaţi ai acestuia, cerealele au concentraţii variabile de zahăr. Alimentele fără zahăr, cu eticheta „Sugar free”, în special cele cu sorbitol, nu ar trebui recomandate copiilor sub 3 ani, deoarece la aceste vârste produc diaree.

7. Fals: zaharoza (zahărul tos) este cel mai cariogen carbohidrat

Despre ceilalţi carbohidraţi, studii epidemiologice au arătat că alimente precum cele cu amidon, lactoza din lapte și chiar fructoza din fructe pot fi asociate și ele semnificativ cu indici mari de carie dentară (Tissi, 2014). Atenţie: zaharurile naturale (brun sau candel), precum și mierea sau melasa sunt considerate la fel de cariogene ca și zaharurile rafinate (Cynthia, 2015).

8. Adevărat: potenţialul cariogen al medicaţiei pediatrice

        Mentes (2001) a demonstrat potenţialul cariogen al medicaţiei pediatrice, aceasta fiind îndulcită de cele mai multe ori cu zaharoză (zahăr tos). Rareori este neîndulcită, dar și mai rar este îndulcită cu înlocuitori necariogeni (sorbitol, aspartam).

9. Fals: ciocolata, regina cariogenezei dentare

Prin conţinutul ei în unt de cacao, ciocolata are un potenţial cario-protector, mai ales dacă are un conţinut mic de zahăr, precum varianta de ciocolată amăruie.

10. Atenţie la factorii carioprotectori!

Nu în ultimul rând, în economia cariei dentare nu doar carbohidraţii sunt importanţi, ca factori cariogeni, ci și micro- și macronutrienţii carioprotectori: proteinele, grăsimile, vitaminele lipo- și hidrosolubile (Carvalho et al., 2001; Crooks, 1999; Wiecha and Casey, 1994).