Medicina internă nu se opreșete niciodată din a pune întrebări, iar răspunsurile se construiesc prin dialog, experiență și actualizare continuă. Ea se definește prin capacitatea de a privi pacientul ca întreg și, poate tocmai de aceea, prin nevoia imperioasă de a rămâne permanent conectată la prezent, fără a pierde lecțiile trecutului și fără a igonora întrebările viitorului. 

De la istoria medicinei interne și pregătirea viitorilor specialiști, trecând prin bolile inflamatorii cronice intestinale și tulburările respiratorii din timpul somnului, până la insuficiența cardiacă și sindromul cardio-reno-metabolic, cele patru sesiuni ale celei de a XVII-a ediții a simpozionului Zilele Medicale ale Țării Oașului, cu tema Actualități în medicina internă au construit un parcurs necesar și util prin medicina de astăzi. Un parcurs în care trecutul oferă reperele, prezentul impune actualizarea continuă, iar viitorul se conturează prin capacitatea de a integra cunoașterea și de a forma medici pregătiți să răspundă complexității pacientului contemporan.

Aceasta este în fond, adevărata continuitate a unui simpozion de talia celui de la Negrești Oaș, nu doar aceea de a ajunge, an după an, la o nouă ediție. Iar într-o specialitate cum este medicina internă, în care pacientul este întotodeauna mai complex decât diagnosticul său, această continuitate devine ea însăși o formă de progres. Dialoguri firești între experințe acumulate în timp și perspectiva medicinei bazate pe dovezi.

Continuitatea simpozionului se regăsește în prezența constantă a cadrelor medicale de la Clinica Medicală IV Cluj-Napoca, iar un target pentru edițiile următoare este chiar implicarea tinerilor rezidenți în simpozion, prin lucrări proprii. Simpozion care își continuă parcursul de aproape două decenii și care poartă amprenta celui care l-a și ctitorit – conf. dr. Vasile Negrean (Medicală IV), cel care și-a ales succesorii următoarelor ediții în asist dr. Mircea Milaciu/Medicală IV și dr. Emil Moiș/chirurgie, șef de lucrări IRGH.

Trecut, prezent și viitor în medicina internă

Prima sesiune, cea care a și oferit cheia de lectură pentru întregul simpozion, a fost dedicată medicinei interne privite din perspectiva devenirii sale – trecut, prezent, viitor –, precum și unei teme esențiale pentru viitorul specialității: pregătirea rezidențiatului în medicina internă. O perspectivă integratoare s-a regăsit și în sesiunea dedicată bolilor inflamatorii cronice intestinale, în care pacientul a fost privit  dincolo de diagnosticul inițial și de organul afectat.

Colangita sclerozantă primitivă asociată bolilor inflamatorii intestinale a adus în atenție manifestările și asocierile extraintestinale care pot influența evoluția și prognosticul. Relația dintre dietă, microbiotă și disbioză a deschis un interes tot mai mare pentru cercetarea actuală, în încercarea de a înțelege interaccțiunile dintre alimentație, ecosistemul intestinal și răspunsul imun. 

Complicațiile Bolii Crohn au completat această perspectivă, redaucând în centrul atenției necesitatea unui management pe termen lung și a unei monitorizări atente. Într-o boală caracterizată prin heterogenitate și printr-un parcurs clinic imprevizibil, recunoașterea precoce și prevenire complicațiilor rămân esențiale pentru prognosticul și calitatea vieții pacientului.

Temele acestei sesiuni au depășit granițele unei simple actualizări tematice. Ele au readus în discuție una dintre provocările medicinei contemporane, de a integra informații provenite din teritorii diferite și de a înțelege că manifestările clinice și riscurile nu se opresc la limita organului afectat.

Somnul, o problemă sistemică

Cea de a treia sesiune a readus în prim plan un domeniu ale cărui implicații depășesc cu mult sfera medicinei somnului, sindromul de apnee în somn(SASO). Acesta reflectă evoluția medicinei moderne: acumularea de dovezi, rafinarea criteriilor de diagnostic și recunoașterea impactului sistemic al unei afecțiuni care, mult timp, a fost privită în principal prin prisma simptomelor nocturne. 

O temă cu o puternică rezonanță a fost riscul cardiometabolic, analizat în perspectiva noii clasificări SASO. Accentul s-a mutat astfel de la simpla identificare a episoadelor de apnee către înțelegerea consecințelor pe termen lung și a impactului asupra sănătății cardiovasculare și metabolice. Pacientul cu SASO devine un pacient care trebuie evaluat dincolo de simptomul care l-a adus la medic. În fine, o atenție aparte a fost acordată pacientului cu Sindrom Pickwick, o patologie în care relația dintre obezitate, tulburările respiratorii și consecințele sistemice impune o evaluare complexă și o abordare tactică adecvată.

Insuficiența cardiacă în ghidurile actuale

Ultima sesiune s-a axat pe una dintre cele mai complexe provocări ale medicinei cardiovasculare actuale, insuficența cardiacă în concepția ghidurilor actuale. Astfel, au fost puse în discuție nu numai recomandările, ci și modul în care ele pot fi transpuse în practica medicală, acolo unde fiecare pacient are propriul profil clinic, propriile comorbidități și propriul risc.

Modularea terapiei în insuficiența cardiacă (IC) cu fracție prezervată în funcție de fenotip a subliniat o schimbare importantă de paradigmă. Dincolo de diagnosticul comun există pacienți diferiți, iar răspunsul terapeutic trebuie adaptat particularităților acestora. Într-un teritoriu clinic heterogen, caracterizarea fenotipului devine sențială pentru individualizarea conduitei terapeutice. 

O altă temă actuală este IC în contextul sindromului cardio-reno-metabolic, cu accent pe necesitatea unei abordări multidisciplinare. Interdependența dintre inimă, rinichi și metabolism reprezintă una dintre cele mai clare expresii ale complexității pacientului zilelor noastre, la care patologiile nu evoluează independent, ci se influențează reciproc. 

În aceeași logică s-a înscris și discuția despre managementul integrat al pacientului cu fibrilație atrială și IC. Asocierea celor două reprezintă o altă provocare majoră, în care deciziile terapeutice trebuie să țină cont de interacțiunea dintre afecțiuni, de riscul individual și de particularitățile fiecărui pacient. zileGhidurile sunt reprere indispensabile, dar medicina se practică în fața unui pacient concret. Între recomandarea standard și decizia clinică există întotdeauna un spațiu în care medicul trebuie să integreze datele, să evalueze riscurile și beneficiile și să adapteze conduita la particularități individuale.